Cea mai mare fabrică de lactate din Covasna a încetat să mai lucreze cu fermierii locali şi a început să importe lapte din Ungaria. A fost momentul în care 200 de crescători de animale din judeţ au decis să se alieze. Ajutaţi şi de o finanţare de 120.000 de lei de la Consiliul Judeţean au înfiinţat o cooperativă agricolă. S-au lovit însă de o problemă. Nu aveau o fabrică în care să proceseze laptele. Au găsit-o în judeţul vecin Harghita la o altă alianţă a fermierilor.
Tanko Laszlo, directorul executiv al cooperativei Kezdy: „Zilnic colectăm 6.000 de litri, potenţial este de două sau chiar trei ori. Fermierii o să primească şi bani gheaţă şi primesc şi produse lactate"
Produsele lactate primite de la fabrica din Harghita sunt vândute mai apoi sub eticheta mărcii proprii a cooperativei crescătorilor de animale din Covasna. Preţul este mai mic faţă de cel al brand-urilor renumite. Spre exemplu, un litru de lapte ambalat de cei 200 de fermieri costă 2,5 lei, în timp ce la mărcile deja consacrate un litru poate costa şi 4 lei. Deşi adaosul pe care îl aplică este mic, fermierii câştigă mai mulţi bani decât cei câţiva zeci de bani pe litru pe care îi primeau de la procesatorii mari.
Gajdo Adorjan – fermier: „45 de bani, kilu de lapte, deci asta e o bătaie d ejoc, din banii ăştia nu putem să continuăm agricultura"
Mathe Istvan – fermier: „Atâta ştim că e al nostru, ce facem facem pentru noi, mâncăm noi, pe urmă vedem ce o să fie"
În primul trimestru importurile de lapte ale României au crescut 54%, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Cotele de producţie impuse de Uniunea Europeană au fost eliminate. Aşa se face că în România a ajuns lapte din Germania, Austria sau Polonia la preţuri mult mai mici decât cele cerute de fermele locale. Cum crescătorii de animale spun că nu îşi permit să ducă mai jos preţul materiei prime, încearcă să se adapteze la noile condiţii din piaţă. Iar înfiinţarea de cooperative poate fi o soluţie.