FOTO Agerpres
Din luna mai a anului trecut până în luna mai a acestui an restanţele populaţiei la bănci au crescut cu 300 de milioane de lei şi au ajuns la 11 miliarde şi jumătate de lei. Au întârzieri la plata ratelor 995.000 de credite luate de aproape 740.000 de persoane, arată datele Băncii Naţionale.
Cea mai mare creştere a restanţelor a fost la împrumuturile în moneda naţională, de la mai puţin de 4,2 miliarde de lei în mai 2015, la peste 4 miliarde şi jumătate de lei în luna mai a acestui an.
În schimb la creditele în euro, întârzierile la plata ratelor au scăzut într-un an de la echivalentul a aproape 5 miliarde de lei la mai puţin de 4,8 miliarde.
Aceste două tendinţe opuse arată că împrumuturile cu probleme sunt cel mai probabil cele acordate recent. După criză s-a produs o rocadă în sistemul bancar românesc. Creditarea în valută, care era mai accesibilă, dar venea la pachet cu riscul cursului de schimb, a fost înlocuită de creditele în lei cu dobânzi la minime istorice. Iar în perioada recentă băncile au reînceput să promoveze intens împrumuturile pentru consum. Creditele cu buletinul au fost înlocuite de creditele acordate în câteva ore prin consultarea bazei de date a Fiscului.
Însă această exuberanţă poate avea efecte adverse atât pentru bănci cât şi pentru clienţii lor. Dobânzile mici din prezent, pot fi riscante pe termen lung.
Sergiu Oprescu, preşedintele ARB: „Ratele dobânzilor au atins valori minime istorice, suntem într-un mediu de dobânzi scazute la mondial. Trebuie luat în calcul riscul asociat cu eventuale majorări ale dobânzilor pentru că acest nivel nu va rămâne acolo indefinit”.
Indicele Robor la trei luni este în prezent la un nivel istoric de doar 0,78%. O creştere a acestei dobânzi de referinţă va creşte chiar şi ratele creditelor aflate în desfăşurare, nu doar pe cea a împrumuturilor noi. Cu cât mai mulţi clienţi ignoră acest risc, cu atât creşte riscul ca numărul creditelor neperformante din sistem să crească.