Munţii de gunoaie, o amenințare la adresa sănătății publice
Parlamentarii vor să reducă amenzile pentru companiile care nu reciclează. Mai presus de consecinţele financiare ale acestei decizii vor fi cele de sănătate publică. Poluarea, microbii şi infecţiile produse de aceste deşeuri ne vor costa indiferent dacă vorbim despre consumatori, producătorii de ambalaje sau cei care fac legile în Parlament.
Cumpărăm tot mai multă mâncare, băutură şi electrocasnice, dar uităm de munţii de ambalaje şi gunoaie pe care îi lăsăm în urmă. Companiile, autorităţile, parlamentarii şi fiecare dintre noi împărţim vina pentru că deşeurile cuceresc tot mai mult din teritoriul României.
Vânzătorii știu că de multe ori ambalajul contează mai mult decât produsul din spatele lui: frumos colorat, promite calitate mare și preț mic. Din păcate, pe cât sunt de importante pe rafturile magazinelor, pe atât de ignorate devin după ce ajung la consumatori.
Mai mult de jumătate dintre deșeurile care sunt aruncate ar putea fi reciclate, dar din păcate ajung la groapa de gunoi.
Sunt multe motive pentru care vedem munţi de gunoaie în toate oraşele: primăriile nu instalează destule containere pentru reciclare, producătorii nu recuperează ambalajele şi puţini români aruncă separat deşeurile.
O picatură într-un ocean de gunoaie...asta reprezintă cele 200 de apartamente care reciclează deșeurile într-un bloc din sectorul 6 al Capitalei.
Probabil ca nici acești saci nu ar mai fi existat dacă oamenii nu ar primi bani pentru colectarea deșeurilor.
„Ori se face plata pe loc, ori se scade la plata facturii pentru ridicarea gunoiului. La o factură de 1000 de lei la o singură scară se scad în jur de 200-250 de lei”, a explicat programatorul de producție al unei companii de colectare de deșeuri, Marius Bivolaru.
Mai departe, ambalajele ajung într-un centru de procesare, iar zeci de angajați le triază ca într-un furnicar în care nimic nu se pierde.
Când ajung la compania de reciclare, deșeurile sunt tocate, spălate și transformate iar în materie primă. La final, unele deșeuri pot fi transformate în granule din plastic, din care se vor face din nou ambalaje.
Amendă redusă pentru cei care nu reciclează
Aici se termină partea bună a poveștii în care deșeurile sunt reciclate. Din păcate, în România se reciclează doar cinci procente din cele un 1.200.000 de tone de ambalaje puse pe piață. Suntem la coada clasamentului european, dar o lege votată de senatori ar putea înrăutăți lucrurile. Parlamentarii vor să reducă amenda aplicată producatorilor de alimente și băuturi care nu recuperează deșeurile puse pe piață, de la doi lei pe kilogram la 30 de bani.
„Pentru ei cea mai convenabilă economic situație este să achite această amendă de șapte ori mai mică și să nu-i mai intereseze ce se întâmplă cu deșeurile”, a spus directorul unei companii de colectare a deșeurilor, Dan Ceaușescu.
Pe principiul „poluatorul trebuie să plătească", firmele care pun în vânzare produse împachetate în plastic, carton, metal și sticlă trebuie să recupereze 60% din ambalaje.
Ca să îndeplinească baremul, producătorii plătesc firme care adună și reciclează ambalajele. Cine nu ajunge la limita impusă de stat plătește amenda. Dacă penalizarea va scădea însă de peste șapte ori, efectele se vor vedea imediat.
Cristian Lazar este director la cel mai mare centru de procesare a deșeurilor din țară. Aici ajung anual aproape 160.000 de tone de resturi menajere. 40% sunt transformate în combustibil pentru fabrici de ciment, 8 procente sunt reciclate și sunt transformate iar în ambalaje, iar restul ajung la groapa de gunoi pentru că nu pot fi refolosite. Eventuala scădere a amenzii pentru deșeurile nereciclate i-ar bloca afacerea și ar umple țara de gunoaie.
„Mai înseamnă și o problemă de sănătate publică. Nimeni nu vorbește despre ea”, a atras atenția directorul unui centru de procesare a deșeurilor, Cristian Lazăr.
Fiecare român produce 254 de kilograme de deşeuri menajere, ceea ce înseamnă că o familie aruncă o tonă de gunoi anual. În următorii trei ani trebuie să reciclăm jumătate din această cantitate, adică de zece ori mai mult decât acum. Dacă nu vom face acest lucru fondurile europene pentru mediu şi utilităţi publice vor fi blocate, iar România va plăti amenzi de 200.000 de euro pe zi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
