La ţară sau la oraş? 100.000 de români renunţă anual la apartamentele la bloc
În 1989, în București circulau 180.000 de mașini. Acum sunt de opt ori mai multe, iar numărul șantierelor și poluarea sunt în continuă creștere.
Soții Ienculescu au dat Capitala pe Mogoșoaia, atunci când sănătatea unuia dintre copii s-a șubrezit în aerul otrăvit al orașului. Au vrut o schimbare radicală şi construcția noii case a durat șase ani.
Ecologiști convinși, au vrut doar materiale 100% naturale.
Spre mândria proprietarilor, casa a fost desemnată clădirea verde a anului 2012. Dar și mai mândri sunt de refugiul natural din curte, cu pomi, legume și chiar levănțică.
Un bine pe care l-a visat și Mihai Duhovnicu în cei șase ani de lucru în IT, la o multinațională de succes din București. Decisive pentru decizia de a-și schimba viaţa au fost rutina serviciului și senzația de înstrăinare a celor din jur.
Mihai s-a dedicat înclinației lui naturale spre artă. Acum se prezintă drept meșter cu talente moştenite: de tâmplar, de la bunicul, și de grafician, de la tatăl său.
Acum nici nu-i trece prin cap că va trăi în altă parte decât la Buturugeni, o localitate la 30 de kilometri de București. De aproape opt ani tot restaurează și reconstruiește prin gospodăria bunicilor. A refăcut cu răbdare gardul, pereții casei, soba veche de șaptezeci de ani.
În jurul Capitalei au înflorit zone rezidențiale care au început să aibă căutare mult după 1990. În Otopeni, orașul care pe vremuri era comună, sunt acum 14.000 de locuitori, de două ori mai mulți decât în urmă cu 25 de ani.
Silviu Gheorghe, primarul oraşului Otopeni: „A apărut acest fenomen de care ne bucurăm, nu prin faptul că a crescut numărul de locuitori, ci prin aportul calitativ pe care l-au adus aceşti oameni la tot ce s-a întâmplat şi se întâmplă în oraşul Otopeni.
La marginea Bucureștiului încă se construiește masiv. Nu există ofertă câtă cerere, spun specialiștii.
Vlad Vlăsceanu, expert în imobiliare: „Casa pe pământ rămâne unul dintre cele mai căutate produse imobiliare, este mirajul imobiliar, putem să îi spunem astfel, este dorinţa oricărei familii cu cel puţin un copil, este visul imobiliar al multora dintre bucureşteni, mai ales al celor care au anumite posibilităţi”.
Mircea Kivu, sociolog: „Prima categorie ar fi omul de afaceri cu succes căruia îi place să îşi exteriorizeze succesul social printr-o locuinţă care să exprime "standing-ul", ca să spun aşa. Cealaltă categorie aş zice că sunt tineri dinamici cărora le-a fost greu să îşi cumpere o casă care să le acopere nevoile, în centrul oraşului”.
Adela Pârvu, blogger casă și grădină: „Ne schimbă natura, pentru că chiar dacă nu mai ai timp, într-o jumătate de oră pe care o petreci la ţară, calitatea timpului este alta”.
Aşa ceva caută mulţi români. Ceea ce şi explică apariţia unei adevărate centuri de cartiere noi apărute în jurul marilor oraşe ale României, începând din anii 2000. Casele de aici uneori nu sunt racordate la un sistem centralizat de canalizare sau duc dorul unui drum de acces cu asfalt şi iluminat public. Indiferent că vorbim despre zone de lângă Bucureşti, Constanţa, Braşov, Iaşi, Cluj Timişoara sau Craiova, toţi au un avantaj major: curtea casei lor, unde nu îi deranjează nimeni.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
