Jumătate dintre victimele traficanţilor de persoane din Uniunea Europeană provin din România. Cifrele aparţin Organizaţiei Naţiunilor Unite. Par a fi, însă, invizibile pentru autorităţile române, care nu au o strategie naţională de combatere a fenomenului. Şi Departamentul de Stat american ne arată cu degetul. La noi, doar 37% dintre persoanele abuzate au avut parte anul trecut de sprijinul statului, relatează Digi24.
În ultimul an se conturează tot mai clar un nou profil al victimelor grupărilor de traficanţi de carne vie. Vorbim de tinere cu studii peste medie, îndepărtate de familie prin intermediul reţelelor de socializare.
„Este recrutată pe sistem lover-boy. Un om de afaceri o convinge că este îndrăgostit de ea și o convinge să se prostitueze pentru el în Germania”, spune Silvia Tăbuşcă.
Mai bine de jumătate dintre persoanele traficate în Europa provin din România. Odată ajunse încep să cerşească, să se prostitueze sau să muncească în condiţii asemănătoare sclaviei, cu greu mai scapă din plasa abil întinsă de traficanţi. Puţine dintre cele care ajung să ceară ajutorul statului îl şi primesc. Asta în ciuda faptului că România are o Agenţie Naţională care ar trebui să lupte tocmai împotriva traficului de carne vie.
„Suntem preocupaţi în continuare de acest aspect. Nu vă pot pune acum la dispoziţie date statistice pentru că nu am venit pregătită pentru asta”, afirmă Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne.
A fost singurul răspuns al ministrului de Interne, instituţia care are în subordine agenţia ce ar trebui să protejeze victimele traficanţilor de oameni.În raportul Departamentului de Stat american, ţara noastră apare pe harta traficanţilor de carne vie, alături de ţări precum Bangladesh, Angola, Egipt, Macedonia, Kenya sau Kosovo. Naţiunile Unite ne arată şi ele cu degetul. Traficanţii din ţara noastră sunt atât de prolifici că România a urcat pe primul loc în Europa, când vine vorba de amploarea fenomenului.
„Exploatare prin munca, exploatare sexuala, exploatare pentru trafic de organe si exploatare prin cersetorie”, afirmă Silvia Tăbuşcă.
Din 2009, ONG-urile care puteau oferi protecţie persoanelor traficate nu mai primesc finanţări de la stat. Avem o Agenţie Naţională de Luptă Împotriva Traficului de Persoane, în schimb, de anul trecut, ţara noastră nu mai are şi o strategie clară, deşi Uniunea Europeană o cere.
În 2016 procurorii DIICOT au privit serios acest fenomen. 1747 de cazuri au fost soluţionate. 483 de oameni au căzut victime traficanţilor de persoane. 245 au fost copii.
Majoritatea persoanelor traficate peste hotare ajung în ţări precum Italia, Marea britanie, Spania, Franţa sau Belgia.