Ministrul Muncii: Acordul global, al 13-lea salariu, primele de Paște și de Crăciun vor intra în calculul pensiei
Legea pensiilor va fi adoptată miercuri în şedinţa de Guvern, după ce Ministerul Finanţelor a dat undă verde, iar avizul de la Ministerul Justiției a venit și el în cursul nopții trecute. „Nu se taie de undeva, nu se vor introduce noi taxe. PIB-ul crește în fiecare an”. Este asigurarea venită de la ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu. Ea a declarat, în exclusivitate pentru Digi24, că nicio pensie nu va scădea după recalculare. Urmăriți mai jos interviul:
Ministrul Muncii dă asigurări pensionarilor că nicio pensie nu va scădea, ci din contră, multe se vor dubla în 2020! Lia Olguţa Vasilescu a explicat pentru Digi24 detaliile noii legi a pensiilor care va fi adoptată miercuri în şedinţa de Guvern. Ministrul a explicat că vor fi reclaculate peste 5 milioane de pensii, iar impactul bugetar pentru toate aceste creşteri în 2022 va fi de 81 de miliarde de lei. Lia Olguţa Vasilescu a precizat că nu se va impune nicio nouă taxa pentru susţinerea acestor modificări.
Ministrul Muncii a criticat, pe de altă parte, demersul unor pensionari care au decis să protesteze, miercuri, în faţa Guvernului. Ea a insistat că se păstrează ceea ce este prevăzut în programul de guvernare, mai exact corelarea cu salariul mediu brut.
- Vor exista fonduri pentru aceste majorări de pensii?
- În unele cazuri, vorbim de mai mult decât dublu în ceea ce privește majorarea. Mă refer aici la cazul bărbaților, care până acum erau dezavantajați de legislația care este în vigoare în acest acest moment. Ca să vorbim despre impact - în 2019 va fi de 8,4 miliarde, 2020 - 24,8 miliarde, 2021 - 51 de miliarde, iar în 2022 - 81 de miliarde. Este o creștere mare din anul 2021, când se intră pe noua formulă de calcul. Până în acel moment, specialiștii de la Casa Națională de Pensii vor trebui să calculeze absolut toate dosarele care la ora actuală se află în plată și bineînțeles, cei care ies de acum înainte. Este un volum de muncă uriaș. Am auzit de foarte multe ori în spațiul public ideea ce de ce nu aplicați de la 1 ianuarie 2019. Evident, este susținută această idee de neinițiați, pentru că cine știe cum se calculează un dosar de pensie nu-și imaginează că este foarte ușor. Un specialist de la Casa de Pensii poate să calculeze, în medie, opt dosare pe zi. Vă dați seama că vorbim de 5 milioane de pensionari. Este imposibil ca la 1 ianuarie 2019, în condițiile în care legea abia astăzi va pleca spre Parlamentului României, este imposibil să se întâmple acest lucru, indiferent de softul pe care l-am avea sau de alte lucruri. Foarte multe dosare vor trebui luate la mână, chiar dacă s-au făcut recalculările acum pentru cei care beneficiază de modificările din legea apărută în iunie, pentru grupele 1 și 2, și în cazul lor va trebui să se facă recalcularea, pentru că în lege apare, de exemplu, acordul global, care în sfârșit se ia în calcul. Deci, până acum, pentru toate drepturile de natură salarială, cum era acordul global, al 13-lea salariu, primele de Paște și de Crăciun nu se punea problema vreodată să fie calculate la pensie, deși oamenii plătiseră contribuții pentru toate aceste drepturi salariale. Ei bine, de-acum înainte se vor lua în calcul și bineînțeles că cei mai mulți dintre pensionari probabil vor prefera să vină cu adeverințe. Noi am trecută în lege un procent de 10 la sută care se ia în calcul pentru absolut toată lumea care a lucrat înainte de 2011 și după anul 1975, când a apărut prima lege a salarizării și au apărut aceste drepturi. Procentul de 10 la sută este calculat după ce am evaluat toate dosarele pe care le-am avut la Casa de Pensii rezultate în urma proceselor cu pensionarii, însă este foarte posibil să poată justifica pensionarii o sumă mai mare de bani, un procent de 30 la sută în loc de 10 la sută, de exemplu.
- Ați spus de foarte multe ori că nu se pune problema să fie vreo pensie tăiată...
- Este foarte clar precizat în lege că nicio pensie nu scade, chiar dacă în urma recalculării - să presupunem prin absurd, că e imposibil, dar să presupunem că a fost calculată greșit o pensie până acum și în urma reluării dosarului s-ar constata acest lucru, se precizează clar în lege că rămâne cea evaluată în plată.
- Vor fi bani la buget pentru toate aceste majorări?
- Nu se taie de undeva și nu trebuie să introducem noi taxe pentru această lege, PIB-ul crește în fiecare an, noi am lucrat pe datele Comisiei Naționale de Prognoză care se referă la următorii patru ani. Ei până acum niciodată n-au greșit, nici creșterea economică, nici valoarea PIB-ului. Comisia Europeană a mai greșit, FMI-ul a mai greșit, dar niciodată Comisia Națională de Prognoză. De alfel, avem începând de ieri (marți - n.r.) și avizul Ministerului de Finanțe.
- Și la Justiție?
- Și la Justiție, s-a lucrat până dimineață la ora 4:00 de specialiștii noștri din minister și de la Casa de Pensii, pentru că avizul de la Justiție a venit foarte târziu în noapte, pe la ora 22:00 a semnat dl. Tudorel Toader și a trebuit să le preluăm observațiile și să le introducem în lege. Dar în acest moment legea intră în dezbaterea CES-ului, e ultimul aviz - consultativ - și după aceea poate să intre în ședința de azi de la Guvern.
- Din observațiile dlui Toader este vreo modificare de substanță?
- Nu, nimic pe fond. La Ministerul de Finanțe am trimis patru variante pentru ceea ce se va întâmpla după anul 2022. Nu am trimis patru variante de lege, ci doar la un singur punct - cum se reactualizează pensia după 2022 - au fost patru variante. Inițială - ce ați văzut în proiectul făcut public - era că se actualizează doar cu rata inflației. În urma dezbaterii pe care am avut-o cu federațiile pensionarilor, cu sindicatele și în general cu toate persoanele interesate (...) au reieșit mai multe variante și mă bucur că Ministerul de Finanțe a ales-o pe cea mai bună, din punctul nostru de vedere: pe lângă rata inflației, prevede și o creștere de 50 la sută din creșterea salariului mediu brut pe economie. Practic, putem spune că pe măsură ce cresc salariile, cresc și pensiile.
- Totuși, există în continuare oameni nemulțumiți. Chiar acum protestează în Piața Victoriei o federație a pensionarilor, nemulțumiți că nu s-a ajuns la acel 45 la sută valoarea punctului de pensie din acel câștig salarial mediu... Ați discutat cu ei?
- Sigur că am discutat, chiar m-a deranjat ieri să văd comunicatul dlui Cojanu, care spune că în ultimele patru luni a încercat de mai multe ori să aibă discuții cu mine și nu a reușit. Nu, în data de 26 septembrie m-am întâlnit și eu, și vicepremierul Viorel Ștefan, președintele de la Casa Națională de Pensii, mai mulți angajați din minister cu toate federațiile de pensionari din România. Vreau să vă spun că a fost singura federație care a avut de comentat asupra acestei legi, toate celelalte au spus că dacă ar fi să iasă în stradă, ar ieși să apere legea, pentru că 99 la sută din ce și-au dorit este în această lege și că este o lege foarte bună, care dublează pensiile. În ceea ce privește afirmația acestui domn de la federația respectivă vreau să vă spun că i s-a explicat foarte clar, cu pixul în mână, matematic, că se păstrează exact ce scrie în programul de guvernare: există acel 45 la sută din salariul mediu brut, dar atenție, neraportându-ne la noua prevedere a Codului fiscal: întoarcerea sarcinii fiscale de la angajator la angajat. (...)
În textul legii apare că se ia în calcul contribuțiile datorate și plătite. Anul trecut a trebuit să facem întoarcerea sarcinii fiscale și aproximativ 2 milioane de angajați din România nu aveau plătite contribuțiile. Din cauza asta, în fiecare an se înregistra un deficit pe bugetul asigurărilor sociale. Statul trebuia să vină și să completeze cu multe miliarde de lei, în 2016 am avut un deficit de 15 miliarde, în 2017 un deficit de 13 miliarde, după ce am întors sarcina fiscală, la jumătatea acestui an, ne-am prognozat să fie 4 miliarde, luasem în calcul suma de 7 miliarde pe tot anul, am dat banii înapoi la bugetul statului, nu am avut nevoie de toți și am dat înapoi 2,5 miliarde și noi sperăm ca prin această măsură de transfer al contribuțiilor să nu mai avem deficit deloc pe bugetul asigurărilor.
În textul legii apare „datorat și plătit”, dar acest lucru se va aplica din 2021. În cazul angajaților cărora nu li s-au plătit contribuțiile de către angajator, lor li se vor lua în calcul acești ani la pensie ca și cum s-ar fi plătit aceste contribuții, dar după 2021 este clar că trebuie să aibă aceste contribuții plătite.
- Referitor la creșterea salariului minim pe economie?
- Textul hotărârii de guvern se află în dezbatere publică, va fi o creștere de până la 2.050 de lei. Este foarte posibil ca această creștere să fie 2.070. După ce vom scoate proiectul din dezbatere publică vom anunța pe ce variantă mergem. Cu siguranță nu va fi mai mic de 2.050 de lei. Angajatorii care au citit programul de guvernare știu că acest salariu crește în fiecare an cu 100 de lei pe net și trebuie să-și ia măsuri.
- În 2022, când toate pensiile se vor dubla, cel puțin, și impactul e cel mai mare la deficit ne așteptăm?
- Haideți să vedem ce se colectează, pentru că salariile cresc în România, automat și baza de contribuții se mărește, dar impactul îl aveți în expunerea de motive așa cum considerăm noi că ar fi cel mai greu de suportat pentru stat. Este foarte posibil ca statul român să nu trebuie să acopere această sumă în integralitate, pentru că v-am spus, anul acesta am prognozat deficit de 7 miliarde și este foarte posibil să ajungem la un deficit de sub un miliard de lei.
- Deci dl. Mișa își face treaba la ANAF...
- Nu știu dacă depinde de ANAF, dar cu siguranță măsura de transfer al contribuțiilor, chiar dacă am luat-o în urma unui imens scandal cu toate federațiile sindicale în stradă, care nu pricepeau, dar s-au convins până la urmă că nu are cum să scadă salariul angajatului, că nu va trebui să pună angajatorul în plus niciun leu și cred că ne-am convins cu toții că măsura asta a dus la o mai bună colectare la buget.
- Îl auzeam pe șeful statului spunând de multe ori în ultima perioadă că n-ar mai fi bani de pensii, de salarii anul acesta. La acest impact - legea o să ajungă și la promulgare - la ce vă așteptați?
- La Legea salarizării nu am avut surprize, eu nu cred că vom avea neapărat și la Legea pensiilor. Ca om politic, să vii să respingi o lege care dublează pensiile, mi se pare că ai face o greșeală și nu cred că o va face. De altfel, dacă ați observat cu atenție, legea a stat un an de zile în analiză la Casa de Pensii, am făcut simulări și parasimulări pe ea, practic, putem spune că ne apropiem de o lege foarte bună. Nu știu dacă apropiată de perfecțiune, că ar mai fi niște lucruri, pe care le-au sesizat și sindicatele și niște lucruri pe care ni le-am fi dorit și noi în lege, dar asta însemna un impact de încă 40 de miliarde, ceea ce nu ne-am fi permis.
Am vrut să creăm o lege cu care să ne asigurăm că putem merge înainte și că va putea fi aplicată. Poate să fie o lege foarte frumoasă, dar dacă nu există bani ca să o aplici, atunci sigur ar fi probleme. Pentru această lege, așa cum arată ea acum, există fondurile necesare.
De altfel, dl. președintele Klaus Iohannis în fiecare lună se întreabă: mai aveți bani de pensii și de salarii? Ar fi foarte simplu pentru dumnealui să se uite în proiectul de buget.
Singura dată când am avut, într-adevăr, probleme cu plata pensiilor a fost când în luna iunie a apărut o lege în Parlamentul României cu creșteri de o treime la pensiile cu grupele 1 și 2 de muncă. Evident că neexistând legea, anul trecut, când noi am scris acest proiect de buget, nu puteam să o luăm în calcul. Și atunci, trebuind să o aplicăm de la data de 1 octombrie, vă dați seama că aveam nevoie de bani. Pentru că recalculările au început, pentru grupele 1 și 2 de muncă - e foarte posibil ca la unii să se termine în luna noiembrie și să primească banii pentru octombrie și noiembrie, e foarte posibil ca la alții să se termine anul viitor, să zicem în februarie-martie, dar cu siguranță ei vor primi banii ca din luna octombrie, adică vor primi o sumă de bani mai mare reprezentând recuperarea. Deci, atunci a fost singura dată când am spus facem rectificare bugetară și și-atunci am găsit banii respectivi. Promulgați rectificarea bugetară, pentru că atunci ne blocăm. Dar, din fericire, am reușit chiar și fără avizul CSAT-ului să promovăm această rectificare.
- Vă așteptați la modificări ale legii în Parlament?
- Nu. Noi știm ce lipsește din această lege. Sunt mai multe. Pensionarii au cerut, de exemplu, dublarea ajutorului în caz de deces. Sunt mai multe lucruri, pe care, sigur, ni le-am fi dorit și noi, dar pentru asta, vă repet, impactul era de peste 40 de miliarde, adică nu putea fi suportat de bugetul de stat. Maxim cât a putut să asigure statul român pentru pensii există în această lege. Ce este peste deja ridică probleme și cred că niciun politician nu este inconștient să-și dorească o lege doar frumoasă, dar inaplicabilă. Și din cauza asta nu ne așteptăm la foarte multe amendamente în Parlament. De altfel, noi suntem foarte bine pregătiți. Au observat și sindicatele că orice problemă ridicau, știam să le dăm răspuns exact cât costă măsura respectivă. Faptul că a stat un an în simulări această lege... chiar mi-e greu să cred că ar putea să fie ceva.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
