Desi aşa-numita „revoluţie fiscală” a fost adoptată cu doar șapte săptămâni înainte să intre în vigoare, fără o consultare a mediului de afaceri şi fără o analiză, firmele din sectorul telecomunicaţiilor dau asigurări că vor prelua costul suplimentar din mutarea contribuţiilor la angajaţi, iar salariile acestora nu se vor modifica. Schimbările fiscale nu se vor regăsi nici în tarife, spune vicepreşedintele RCS & RDS.
Valentin Popoviciu, vicepreşedintele RCS & RDS: Nimic nu se va schimba în ceea ce priveşte serviciile şi preţurile pe care le oferim clienţilor noştri. Clienţii români au venituri mai mici decât consumatorii din Vestul Europei. Dacă te uiţi la un model sustenabil, te uiţi la banii pe care oamenii sunt bucuroşi să îi dea pe servicii de bază - acces la TV, telefonie fixă, mobilă şi bineînţeles internet mobil. Toate acestea nu ar trebui să depăşească 2-3% din veniturile lor. Al doilea lucru care este foarte important este relaţia noastră cu angajaţii. Nu vom schimba probabil nimic acolo.
Robert Redeleanu, CEO UPC România şi Ungaria: Cred că este o totală lipsă de predictibilitate şi de transparenţă în ceea ce priveşte aceste măsuri. Ceea ce lipseşte este o consultare cu mediul privat şi nici nu am văzut vreun studiu de fezabilitate care să fi fost făcut.
Miroslav Majoros, CEO Telekom România: Este o situaţie dificilă pentru noi, când la începutul lunii noiembrie trebuie să ne adaptăm la schimbarea legislaţiei de la 1 ianuarie.
Lucian Şova, ministrul Comunicaţiilor: Ministerul nu a avizat şi nu a contribuit la Codul fiscal. Ştiu că ceea ce era bun nu s-a schimbat, iar scutirea pe impozit pentru cei care lucreaza în domeniul IT&C se păstrează.
Chiar şi aşa, însă, ministrul Comunicațiilor recunoaşte că, pentru cei din IT, 1 ianuarie ar putea aduce scăderi ale lefurilor cu 4%.
Liudmila Climoc, CEO Orange România: Plănuim să facem modificările necesare pentru a nu fi afectat salariul net al angajaţilor.
Companiile de telecomunicaţii cer autorităţilor şi rezolvarea unor probleme vechi care frânează investițiile în dezvoltarea infrastructurii. Una dintre ele este creşterea continuă a tarifelor percepute de companiile de distribuție de electricitate pentru accesul la stâlpi. Acestea au ajuns mai mari ca în Statele Unite.
Valentin Popoviciu, vicepreşedintele RCS & RDS: Am văzut doar creştere a acestor tarife de-a lungul timpului. ANCOM ar trebui să ia măsuri mai bune pentru a ne permite nouă un acces mai rezonabil la stâlpi, deoarece acesta este principalul motiv care ne împiedică să construim reţele în zonele rurale.
Miroslav Majoros, CEO Telekom România: Costul creşte în fiecare an. Am putea accepta costul inflaţiei, dar dacă cererile sunt de 50% de la un an la altul aceasta este o măsură anti-piaţă, anti-competiţie. E imposibil să lucrezi aşa, cu creşteri ale preţurilor cu 50% de la un an la altul, este ceva ce nu putem accepta.
Robert Redeleanu, CEO UPC România şi Ungaria: Dificultăţile încă sunt cauzate de regimul autorizaţiilor pentru aceste reţele. Nimic nu s-a schimbat. E încă foarte dificil, un proces foarte birocratic, e nevoie de o mulţime de hârtii pentru a construi aceste reţele azi în România.
La jumătatea anului, potrivit datelor oficiale, în România erau peste 4,6 milioane de conexiuni la internet fix de mare viteză şi 16,6 milioane de conexiuni mobile în bandă largă. La finalul lunii iunie erau active peste 22 de milioane de SIM-uri.
Piaţa de telecomunicaţii*
* ianuarie-iunie 2017
4,6 milioane de conexiuni fixe la Internet
19,8 milioane de conexiuni mobile la Internet din care:
-16,6 conexiuni în banda larga
22,2 milioane de SIM-uri active
Sursa: ANCOM