În obiceiul românilor nu şi-au făcut loc prânzurile sau cinele luate în oraş. 40% din populaţie iese la restaurant o dată la două luni, mai mult ca să serbeze un eveniment decât ca un obicei. Iar cei care îşi permit din când în când luxul studiază bine meniul înainte să comande.
Mai mult de jumătate dintre românii care mănâncă la restaurant comandă un singur fel de mâncare, iar valoarea meniului este de sub 5 euro, fiind cea mai mică din toată Europa. Cei care îşi permit să cumpere mai multe feluri de mâncare, desert sau chiar o băutură sunt deja o excepţie.
Restaurantele sunt văzute în România mai mult ca fast-fooduri, în care clienţii nu petrec mai mult de trei sferturi de oră. Condiţia principală este ca mâncarea să fie ieftină.
„Cei care sunt la serviciu, într-o pauză mică, vin să servească ceva”, spune Gabriela Fosă, șef de sală.
La Iaşi, cu 15 lei poţi mânca la prânz o ciorbă şi o porţie de friptură cu garnitură. Acelaşi fel de mâncare costă 17 lei la Constanţa şi 21 la Bucureşti.
„Nivelul la care cetăţeanul din provincie este setat astăzi, încă nu îi permite să iasă la restaurant în fiecare săptămână, ci preferă să ia masa acasă”, afirmă Dragoş Petrescu, proprietarul unui lanţ de restaurante.
Dragoş Petrescu a deschis acum 10 ani primul restaurant în Capitală. Acum are 16, dar şi-a adus bucătar englez care să prepare mâncăruri tradiţionale. Însă, în goana după preţuri mici, gusturile românilor au rămas şi ele în urmă. Cel mai cerute fel de mâncare este friptura cu piure de cartofi, spun bucătarii. Ospătarii au simţit şi ei anii de criză. Trebuie să fie foarte atenţi ca să primească 10% din valoarea notei de plată.
„Dacă i-a plăcut lasă, dacă nu, probabil ca să ne atenţioneze şi ca să ne corectăm, nu lasă”, consideră o ospătăriță.
Cele mai mari vânzări făcute de un restaurant în România sunt ale unei companii de mobilă. Magazinul IKEA vinde mâncare de 7 milioane de euro anual, iar pe locul doi este restaurantul Carul cu Bere, cu vânzări de 5,8 milioane de euro pe an.