Legea nr. 51/2016 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea unor acte normative din domeniul protecţiei consumatorilor a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 257 din 6 aprilie şi va intra în vigoare pe 9 aprilie.
Concret, potrivit actului normativ aplicabil de mâine, comercianţii sancţionaţi de autorităţi pentru practici comerciale incorecte vor putea să fie obligaţi să restituie consumatorilor banii pe produse şi servicii într-un termen de cel mult 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de contravenţie, explică avocatnet.ro.
"Odată cu aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale, agentul constatator poate dispune ca sancţiune complementară restituirea contravalorii produsului sau serviciului, după caz, în termen de maximum 15 zile, de la luarea la cunoştinţă de către contravenient a procesului-verbal de constatare a contravenţiei", scrie în Legea nr. 51/2016.
Practicile comerciale sunt considerate incorecte dacă sunt îndeplinite cumulativ anumite condiţii prevăzute de Legea nr. 363/2007.
Astfel, acestea trebuie să fie contrare cerinţelor diligenţei profesionale şi să deformeze sau să poată deforma comportamentul economic al consumatorilor. Practicile comerciale incorecte sunt împărţite în practici înşelătoare şi practici agresive.
Practicile comerciale înşelătoare pot fi acţiuni înşelătoare (când sunt prezentate informaţii false sau care pot induce în eroare) sau omisiuni înşelătoare (când sunt omise informaţii esenţiale necesare consumatorului sau când acestea sunt oferite într-un mod neclar, neinteligibil, ambiguu).
Afirmarea falsă că un produs poate vindeca boli, disfuncţii sau malformaţii, descrierea unui produs ca fiind gratuit atunci când consumatorul trebuie să suporte alte costuri şi prezentarea drepturilor consumatorilor stabilite prin lege ca o caracteristică distinctă a ofertei comerciantului reprezintă doar câteva exemple de practici înşelătoare.
Practicile comerciale agresive sunt cele care limitează sau pot limita semnificativ libertatea de alegere ori comportamentul consumatorului prin hărţuire sau prin constrângere.
Câteva exemple de practici comerciale agresive sunt crearea impresiei consumatorului că nu poate pleca din magazin până nu semnează un contract, ignorarea solicitării de a nu mai face vizite personale acasă la consumator şi includerea într-o reclamă a unui îndemn direct adresat copiilor să-şi convingă părinţii să cumpere produsele promovate.