În 2040, românii care vor avea peste 65 de ani vor reprezenta aproape un sfert din populaţie, faţă de 17% în prezent. Economiştii caută soluţii ca să reducă presiunea pensionarilor pe buget.
Valentin Lazea, economist şef BNR: „Astfel, putem să-i lăsăm în câmpul muncii pe cei capabili până la 65 de ani, să avem un program pentru reîntoarcerea românilor din străinătate, să stimulăm părinții să facă mai mulți copii prin alocații mai mari”.
Dacă nu se iau măsuri din timp, în 30 de ani un salariat va trebui să susţină doi pensionari. Iar acest lucru se va simţi şi în banii pe care îi vor încasa cei care au ieşit din câmpul muncii.
Mihai Bobocea, reprezentant al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat: „Persoanele care sunt astăzi foarte tinere 30 - 40 de ani nu pot spera la mai mult de 10-15% rată de înlocuire din sistemul public. Astfel că este important să se gândească cât mai din timp la un sistem alternativ de economisire”.
Pentru o pensie decentă, economisirea ar trebui să înceapă încă de pe acum. 6,4 milioane de români contribuie la fondurile de pensii obligatorii administrate privat. După 7 ani de cotizaţii, fiecare a adunat în cont aproape o mie de euro.
Ca să-şi asigure batrâneţi liniştite, aproape 30.000 de români decid anual să cotizeze şi la pilonul III de pensii. În total, aproape 356.000 de persoane au aproximativ un sfert de miliard de euro în conturile deţinute la fondurile de pensii facultative.
Mihai Bobocea, reprezentant al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat: „Cu un stagiu de cotizare de 30 - 40 de ani cum se întâmplă în sistemul public, cu un nivel adecvat de contribuţii adică 6% de anul viitor la Pilonul II şi o contribuţie suplimentară de 4-6-10% prin pilonul III poate asigura o rată de înlocuire suplimentară până la 50%, dacă nu 80% a salariului prin pensie”.
Mare parte din bani sunt investiţi în titluri de stat şi în acţiuni ale unor companii listate la bursă, precum Romgaz sau Transelectrica. Randamentele obţinute de fondurile de pensii sunt în medie de aproape 11%.