Colinde şi cântece vechi româneşti, ungureşti şi germane sunt interpretate cu voie bună la trompete, tobe şi alte alămuri. "Fanfara minieră Rodna" se numeşte formaţia din comuna bistriţeană cu acelaşi nume. A fost formată şi susţinută multă vreme de minerii care au lucrau la extragerea zăcămintelor de aur şi argint.
Copiii din comuna Rodna sunt cei care au preluat, cu mult entuziasm, tradiţia lăsată de bunicii şi străbunicii lor. Toţi membrii formaţiei cântă după partituri, chiar şi cei mai mici care au doar 11 ani. În seara de Crăciun, întreaga formaţie porneşte la colindat. Şi pentru ca totul să iasă perfect, repetiţiile încep încă din toamnă.
„Avem partituri pentru fiecare, fiecare citeşte partitura. Noi nu cântam după ureche. Lumea e încântată pentru că acum, cu tehnologia asta, lumea s-a cam izolat, nu mai merge aşa la colindat şi atunci noi, unde mergem, fiind şi mulţi şi cu instrumente se aude bine”, a spus Szabo Lehel, managerul Fanfarei Rodna.
El este Szabo Lehel, cel care conduce fanfara, urmaş direct al minerilor care au înfiinţat-o. Atestarea fanfarei datează din 1860, când apare prima poză a celor 18 membri.
„Singura activitate în afara muncii era fanfara. Deci eu sunt al patrulea pe linie descendentă, acesta e străbunicul meu de aici, apoi bunicul meu, apoi tatăl meu care mai trăieşte. Are 85 de ani”, a mai spus Szabo Lehel.
De la rude a moştenit şi două intrumente vechi de peste 150 de ani care sunt în continuare folosite: un bas şi un basfligorn. Colindele cântate la astfel de instrumente au un aer aparte.
Fanfara a fost susţinută financiar de muncitori de când s-a format. Documentele istorice arată că minerii au creat un fond comun de 8.000 de forinţi în acest sens. După ce s-au închis minele însă, Szabo Lehel a fost nevoit să caute sprijin la oamenii mai înstăriţi din zonă. În semn de recunoştinţă, aceştia sunt colindaţi primii de sărbători.