Excepția Ilfov din recensământul INS: Creștere masivă a populației, când peste tot scade

Data publicării: 31.01.2023 10:51

BUCURESTI - ILFOV - INAUGURARE - PODUL DOMNESTI - 11 NOI 2022 — Inaugurarea podului rutier Domnesti, de la granita celor doua judete, Bucuresti si Ilfov, 11 noiembrie 2022. Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Majoritatea judeţelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori, respectiv 39 din 42 de judeţe, inclusiv municipiul Bucureşti, în ultimii zece ani, între cele două recensăminte, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), date marţi publicităţii.

INS menţionează că rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 (RPL2021) arată o populaţie rezidentă a României de 19,053 milioane de persoane (19.053.815 persoane), în scădere cu 1,1 milioane locuitori faţă de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populaţiei rezidente este de sex feminin (9,808 milioane, reprezentând 51,5%) şi trăieşte în mediul urban (9,941 milioane, reprezentând 52,2%).

Potrivit INS, judeţul Ilfov se distinge cu o situaţie particulară, cu o creştere cu 153.900 locuitori, în mare parte migraţi dinspre municipiul Bucureşti. Doar alte două judeţe - Bistriţa-Năsăud şi Suceava - au câştigat, 9,8 mii, respectiv 7,7 mii de locuitori. În valori relative, cele mai mari reduceri de populaţie le-au înregistrat judeţele Caraş-Severin (-16,6%, respectiv cu 49.000 persoane mai puţin) şi Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 persoane mai puţin), scrie Agerpres.

Referitor la municipii, oraşe şi comune, localităţile care au câştigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, respectiv fiecare câte circa 30.000 persoane, sunt: oraşul Popeşti Leordeni, din judeţul Ilfov, care a ajuns la o populaţie de 53.431 persoane (cu 31.536 persoane mai mult decât în 2011), comuna Floreşti din judeţul Cluj, cu o populaţie rezidentă de 52.735 persoane (cu 29.922 persoane mai mult decât în 2011) şi comuna Chiajna din judeţul Ilfov, cu o populaţie rezidentă de 43.584 persoane (cu 29.325 persoane mai mult decât în 2011).

Ierarhia se modifică dacă ne referim la creşteri în valori relative. Astfel, comuna Chiajna din judeţul Ilfov şi comuna Valea Lupului din judeţul Iaşi şi-au triplat dimensiunea (305,7% faţă de 2011, ajungând la o populaţie de 43.584 de locuitori, respectiv 291,2%, adică o populaţie de 14.510 locuitori), iar comunele Dumbrăviţa şi Giroc din judeţul Timiş s-au mărit în zece ani cu 266,1% şi, respectiv 265,5 %, având la RPL2021 o populaţie de 20.014 locuitori şi, respectiv, 22.270 de locuitori.

Localităţile cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comunele Ciudanoviţa din judeţul Caraş-Severin (444 locuitori, -32,4% faţă de populaţia din 2011) şi Valea Salciei şi Mărgăriteşti, ambele din judeţul Buzău (529 locuitori - 31,8% şi 478 locuitori - 31,4% faţă de populaţia din 2011).

Comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din judeţul Hunedoara cu numai 88 de locuitori (în scădere faţă de RPL2011 când s-au recenzat 127 de locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică a fost comuna Brebu Nou din Caraş-Severin cu 119 locuitori care, la recensământul din 2021, a înregistrat o creştere, ajungând la 166 de locuitori.

Cea mai mare comună din România este comuna Floreşti din judeţul Cluj, care şi-a menţinut această poziţie fruntaşă la ambele recensăminte. Dar, în decurs de un deceniu, populaţia rezidentă a comunei Floreşti a crescut de 2,3 ori.

Editor : V.M.