România se găsește sub media europeană la capitolul beneficii acordate urmașilor, potrivit datelor de joi ale Oficiului European de Statistică (Eurostat).
Aproape 220 de miliarde de euro au fost cheltuite în Uniunea Europeană (UE) cu beneficiile urmașilor în 2014. Aceasta reprezintă aproape 6% din totalul cheltuit pe prestații sociale, o rată aproape echivalentă cu cea cheltuită pentru șomaj (5%) și invaliditate (7%), potrivit datelor prezentate joi de către Eurostat.
Prestațiile de urmaș includ întreținerea veniturilor și sprijinul acordat în legătură cu moartea unui membru al familiei, cum ar fi pensiile de urmaș.
Ponderea beneficiilor cheltuite pentru prestațiile de urmaș a variat semnificativ între statele membre. În Grecia această pondere a fost de 10,0%, în Spania 9,9%, în Croația 9,8% și în Italia 9,3%. Cele mai mici ponderi au fost întâlnite în Marea Britanie și Estonia (ambele cu 0,4%), Suedia (1,3%) și Letonia (1,4%). Diferențele în structura de vârstă a populației pot influența parțial aceste acțiuni. România s-a situat din acest punct de vedere sub media UE (5,8%) cu un procentaj de 4,8% ale beneficiilor acordate urmașilor în totalul cheltuielilor sociale. Bulgaria s-a situat la medie.
România: 50 de euro de urmaș
Suma cheltuită pentru prestațiile de supraviețuire a fost în medie de 431 euro pe locuitor. O cheltuială de peste 1.000 de euro pe locuitor a fost înregistrată în Luxemburg (cu 1.608 euro), precum și în Danemarca (1.039 euro). Acestea au fost urmate de Italia (716 euro), Austria (701 euro), Belgia (698 euro) și Germania (679 euro). La scara opusă a scării, cheltuielile au fost mai mici de 60 de euro pe locuitor în Bulgaria (58 euro), Lituania (54 euro), România (51 euro), Regatul Unit (34 euro), Letonia (23 euro) și Estonia cu euro.
Cine primește pensii de urmaș în România
Dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii, au dreptul la pensie de urmaş:
Copiii:
Soţul supravieţuitor:
la împlinirea vârstei-standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus;
indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut;
care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut;
care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut.
Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.