Eşecul programelor împotriva şomajului
Un sfert dintre tinerii din România nu au un loc de muncă. Vor să câştige experienţă, dar angajatorii vor să o aibă deja. S-au făcut politici publice pentru a stimula companiile să angajeze tineri. Rezultatul? Eşec pe toată linia. Şomajul rămâne sus, dar tot mai sus urcă şi cheltuielile cu programele pentru tineri. Guvernul pune la dispoziție câte 750 de lei lunar pentru fiecare absolvent de studii superioare. 600, respectiv 500 de lei sunt sumele pentru tinerii cu liceul terminat sau numai cu ciclul inferior finalizat.
Programului românesc i se suprapune și cel european. Impactul este minim. Au existat două programe-pilot, însă fără a mișca lucrurile. Absolvenții își găsesc cu greu un loc de muncă și, când își pierd speranța, mai fac o facultate sau un master. Dar degeaba.
„Faptul că am absolvit o facultate și acum în septembrie urmează să o termin pe cea de-a doua nu îmi garantează că voi primi un loc de muncă foarte ușor, din contră”, a spus Ioana Bogdan, absolventă. În România, șomajul în rândul tinerilor este peste media europeană, medie oricum trasă în sus de țări precum Grecia sau Italia, unde aproape jumătate din populația activă sub 25 de ani nu își găsește locul în piața muncii.
„Nu e o problemă de resurse, de bani, unii europarlamentari ne spuneau de 17 miliarde, alții de 7, alții de 6. Nu trebuie să ne raportăm numai la bani și la resurse, ci și la eficiența politicilor publice și unde punem acei bani”, a declarat Florin Jianu, preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători.
Problema eficienței e la nivelul întregii Uniuni Europene. De la bugetul comunitar se scot aproape 13 miliarde de euro pentru programul numit „Garanția tinerilor”. Suma este suplimentată de guvernele fiecărui stat membru pentru a le oferi absolvenților un loc de muncă de calitate în maximum patru luni de la momentul în care devin șomeri.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
