ELCEN și RADET își cer insolvenţa. Afectați: bucureștenii

Data actualizării: Data publicării:
radet foto facebook radet

Apa caldă şi căldura care ajung în casele bucureştenilor lasă în urmă găuri mari în bugetele a două companii. ELCEN şi RADET se războiesc de câţiva ani pe banii pe care şi-i datorează în urma producerii şi distribuţiei agentului termic din Capitală. Şi RADET şi ELCEN şi-au cerut insolvenţa pentru a ieşi din criză. În tot acest scenariu nefericit, victime cad consumatorii, care s-au trezit de câteva ori că la robinet nu curge apă caldă, iar caloriferele sunt reci.

Traseul apei calde şi al căldurii din calorifere începe la Electrocentrale Bucureşti. Acolo este produs agentul termic. Cele cinci CET-uri din Capitală ale companiei ard păcură şi gaze naturale pentru a încălzi apa, care apoi este trimisă printr-o reţea de conducte către RADET. Compania de distribuţie a energiei termice din Bucureşti pompează apoi apa către punctele termice. De aici ajunge în blocuri şi, în final, la robinet sau în calorifere.

În acest moment, Electrocentrale Bucureşti produce energie termică la un preţ de 350 de lei pe gigacalorie. Consumatorii achită însă doar 170 de lei pe gigacalorie. Diferența este plătită de primărie. Anul acesta, spre exemplu, muncipalitatea va trebui să scoată din vistierie peste 600 de milioane de lei pentru subvenția la căldură.

Cu toate că ambele societăţi aparţin de stat, una de Ministerul Energiei, iar alta de Primăria Capitalei, drumul nu e lin. Asta pentru că RADET nu îşi plăteşte datoriile către producătorul de energie termică.

În acest moment, Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice are datorii totale de 3,6 miliarde de lei către Electrocentrale Bucureşti.

Pentru că nu a putut plăti suma respectivă, ELCEN a pus în nenumărate rânduri poprire pe conturile RADET, mai ales că, la rândul său, era notificată de furnizorii de gaze să îşi achite facturile pentru combustibil.

Cele două companii au discutat inclusiv varianta fuziunii, ceea ce ar fi însemnat anularea tuturor datoriilor între cele două companii şi relansarea activităţii. În 2014 a fost semnat un memorandum, dar certurile dese şi acuzaţii venite din ambele părţi au făcut ca fuziunea să rămână la stadiul de idee.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri