În toamna lui 2014, peste 87 de mii de români erau datori în franci la băncile din România şi la recuperatorii de datorii cu sedii peste hotare. La un an distanţă de explozia francului, circa 62 de mii de români încă îşi achită ratele în această monedă. Doar 17 mii de datornici şi-au convertit creditele în lei, potrivit BNR. Alţi 8 mii de clienţi au reuşit să-şi achite complet ratele sau au ajuns pe mâna recuperatorilor, din cauza restanţelor.
Cei care nu au ajuns la o înţelegere cu banca şi-au pus speranţa în legea dării în plată, care le-ar permite să dea casa băncii şi astfel să scape de restul datoriei. Proiectul de lege a fost deja modificat de iniţiator şi urmează să fie dezbătut în Parlament în luna februarie.
„Nu dorim ca acest proiect sa sprijine dezvoltatori imobiliari. Cetăţenii români care au avut și au probleme să fie ajutați cu excepția celor care au gândit achiziționarea de imobile pentru afaceri”, declară Liviu Dragnea, preşedintele PSD.
„Dacă intră în vigoare, o să creeze mari probleme, pentru că băncile se vor trezi cu foarte multe imobile, deja există foarte multe imobile care nu se vând, rezultând din procesele de insolvenţă”, spune Marius Colţuc, avocat.
De la finalul lunii martie ar trebui să intre în vigoare o altă lege în sprijinul datornicilor, iniţiată de Protecţia Consumatorilor. Aceasta îi va ajuta pe cei ameninţaţi cu executarea silită.
„ANPC-ul îi dă consumatorului posibilitatea să-şi vândă singur locuinţa în termen de 6 luni. Dacă am avea şi legea dării în plată şi menţiunea din proiectul ANPC ar fi extraordinar”, spune Ana-Maria Masoud, reprezentanta unui grup de clienţi bancari.
Datornicii vor mai avea de la anul o opţiune pentru a nu-şi pierde casele: falimentul personal. Legea insolvenţei personale le oferă un răgaz de cinci ani celor care nu îşi mai pot plăti datoriile şi, în acelaşi timp, îi fereşte de executarea silită.