Doar 7 din cei 40.000 de militari întorşi din teatrele de operaţii, diagnosticaţi cu sindrom postraumatic
Până acum, doar şapte dintre cei 40.000 de militari români care au luptat în teatre de operaţii au fost diagnosticaţi cu sindrom postraumatic, la întoarcerea acasă din misiunile de luptă internaţionale. Au supravieţuit atacurilor şi atentatelor cu bombă în războaiele din Irak sau Afghanistan, dar pierd lupta cu ei înşişi. Afecţiunea e în sfârşit recunoscută şi de statul român. Dar legea nu-i despăgubeşte pe cei care nu pot lăsa în urmă ororile pe care le-au văzut.
„Visam des. Visam colorat. Visam scene din poligoane, de exemplu”. Sunt amintirile generalului în rezervă Virgil Bălăceanu. Primele simptome ale stresului postraumatic le atribuie unei răni căpătate în timpul Revoluţiei. Acum spune că a scăpat ieftin. A fost împuşcat în picior.
Virgil Bălăceanu, general: „Am fost norocos. Era vorba de o pânză de foc. Puteam să am picioarele zdrobite.”
Norocos a fost şi în privinţa recuperării, chiar dacă a durat luni de zile să depăşească momentele dificile. În 2005, avea să pregătească plecarea în Afganistan a unui batalion de soldaţi români. A fost nevoit să lase la vatră un ofiţer care fusese la un pas de moarte într-o misiune anterioară.
Virguil Bălăceanu, general: „Fusese rănit, era într-un transportor. S-a tras asupra lui. Mi-a spus că vrea să rămână acasă. A fost prima oară când am realizat că are reminiscenţe”.
Simptomele stresului postraumatic pot dărâma un om în doar câteva luni.
Mădălina Ţiriac, psiholog: „Apare în momentul în care persoana a fost supusă unei traume foarte puternice. Apare frica, apare teama, apare frustrarea.”
Virgil Bălăceanu, general: „Se accentuează când vezi în jurul tău camarazi morţi sau răniţi. Ai certitudinea că acel lucru se întâmplă lângă tine”.
Lupta cu amintirile de pe front îi poate face pe soldaţi să piardă bătălia acasă, pe timp de pace. Simptomele apar, de regulă, în primele trei luni de la întoarcerea de la război. Pot fi declanşate, însă, de orice stimul puternic, avertizează specialiştii. În ultimii trei ani, şapte militari români au fost diagnosticaţi cu sindrom de stres postraumatic.
Mădălina Ţiriac, psiholog: „Persoana respectivă are senzaţia că trăieşte atunci experienţa traumatică. Îşi pierde controlul pentru că trăieşte ca într-un film.Se îndepărtează foarte mult de familie, de persoanele apropiate”.
Mulţi dintre soldaţii întorşi de pe front nu povestesc în faţa psihologilor scenele îngrozitoare la care au asistat. Din 2015, un centru special de diagnosticare al stresului postraumatic a fost format în cadrul Ministerului Apărării. Psihologii de aici sunt obligaţi să îi testeze pe toţi cei întorşi din teatrele de conflict, să stea de vorbă cu toţi. Cei care sunt diagnosticaţi cu stres postraumatic după ce părăsesc armata nu beneficiază, însă, de vreun ajutor din partea statului. Asigurările medicale decontează doar traumele vizibile.
În ţări precum Statele Unite, Marea Britanie sau Germania, unde numărul militarilor diagnosticaţi cu sindrom postraumatic este mult mai mare, autorităţile au dezvoltat centre speciale de tratament, boala este recunoscută de autorităţi drept un handicap major, iar tratamentul ei este decontat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
