De ce avariile RADET se țin lanț și ce pot face bucureștenii
Compania națională de aviație din Spania a fost închisă și vândută la bucată pentru a plăti despăgubirile cetățenilor care s-au mobilizat pentru a reclama întârzierile și serviciile de proastă calitate, au inițiat procese și au câștigat. Sorin Mierlea, președintele InfoCons, spune că și cetățeanul român trebuie să înțeleagă că are drepturi (și obligații). El crede că inițierea unor procese colective ar putea fi o șansă de schimbare a situației legate de avariile RADET din București, mai dese ca oricând în această iarnă.
Ca niciodată, în Bucureşti a fost criză energetică toată iarna. Apa caldă şi căldura par să fie un lux pentru mare parte din locuitorii Capitalei. Dacă în unele zone avariile dau totul peste cap, în altele chiar dacă nu sunt probleme, apa caldă şi căldura ajung în case mult sub parametrii pe care oamenii îi plătesc. Aproape că nu a fost zi în care în București să nu fi fost vreo avarie RADET, o situație nemaiîntâlnită în Capitală. Joi, de pildă, 23 de imobile, majoritatea cămine studențești, nu aveau apă caldă și căldură. RADET promite remedierea avariei până joi seara, la ora 21:30. În plus, locuitorii din alte 45 de blocuri din Sectorul 2 al Capitalei așteptau, joi, la prânz, să fie repornit agentul termic, în condițiile în care era vorba ca avaria să se remedieze încă de miercuri seara. Nici bucureștenii care teoretic au apă caldă și căldură nu sunt foarte mulțumiți. Mulți dintre ei spun că agentul termic nu e distribuit la parametri normali. O treime dintre cei 4.000 de km de țevi au o vechime de peste 50 de ani.
Ce pot face bucureștenii în această situație?
Sorin Mierlea, președinte InfoCons: „Unul dintre principalele drepturi ar fi să ia atitudine și să facă o sesizare. Din momentul în care face doar unul, poate nu e așa de presant pentru autorități. Eu cred că acest lucru trebuie să înțeleagă. Protecția Consumatorului se ocupă și de această zonă de servicii publice și ar trebui să facă sesizări. De cealaltă parte, inițierea unor procese colective cred că ar putea să fie o șansă pentru noi să încercăm să reglementăm. Fiindcă în rest, vedem doar certuri între Consiliul Municipal București, între Guvern, primar, președintele Consiliului General, dar până la urmă suferim noi toți, în calitatea noastră de consumatori”.
Sesizările și reclamațiile se pot face la 021.9551, numărul unic de Protecția Consumatorului. Separat, pentru recuperarea daunelor materiale și morale ar trebui inițiate procese. Taxa judiciară și taxa de timbru este zero, de la intrarea noastră în Uniunea Europeană, a precizat președintele InfoCons. „Nu trebuie să mai stăm cu mâinile în sân. Tragedia va lovi undeva prin martie când vor veni facturile pentru partea aceasta de ger și o să ne trezim cu facturi extrem de mari”, atrage atenția Sorin Mierlă. El spune că suma finală pentru utilități se va dovedi în București „mai mare ca în Paris”.
Cetățenii trebuie să înțeleagă că nu trebuie să stea și să aștepte ca anumite demersuri să se facă prin intermediul asociațiilor de locatari, ci în calitate de consumatori finali să ia atitudine, să facă o sesizare, să facă reclamații. „Putem face ceva dacă ne adunăm, dacă venim pe această zonă a atitudinii de a ridica probleme, de a merge în instanță, de a recupera daunele”, spune Sorin Mierlea.
El remarcă însă și o divizare a populației.
Sorin Mierlea, președinte InfoCons: „Pe de altă parte, avem și o divizare a cetățenilor, între cei care sunt subvenționați prin taxele pe care le plătește Primăria pentru gigacalorie și cei care stau la casă și care nu au această facilitate sau cei care s-au debranșat de la sistemul public de apă caldă și încălzire și au centrale termice. Mai mult, a venit acum acel normativ prin care se dorește taxarea celor care au centrale proprii de apartament pentru partea de poluare. Este o nebunie, o nebuloasă, dar din care, până la urmă, pierdem fiecare dintre noi. Plătim cea mai scumpă energie la nivelul Uniunii Europene, dar avem și cea mai proastă energie, din punct de vedere al calității. Apa caldă nu este la parametrii care ar trebui, de multe ori stăm mult până vine apă caldă, dar este taxată ca și cum ar fi apă caldă acea apă rece care ne vine. S-a încercat acea obligativitate a montării contoarelor pe fiecare calorifer, care s-a dovedit a fi, până la urmă, o mare păcăleală pentru majoritatea dintre cetățeni și a fost doar o afacere pentru multe firme care vând, întrețin și fac această monitorizare. Cred că ar trebui să înțelegem odată că nu ar trebui să reinventăm apa caldă. Trebuie să înțelegem că aceste sisteme de termoficare ar trebui să se reabiliteze pe zone de câteva blocuri și nu neapărat prin sistem centralizat”.
Cetățenii pot afla informații despre drepturile lor pe site-ul infocons.ro, la administrația blocului și nu în ultimul rând să facă o sesizare la telefonul 021.9551.
Citiți și: Bucureștenii fără apă caldă și căldură amenință RADET cu judecata
Interesele din jurul avariilor RADET - analiză Frames
Potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames, tergiversarea procedurii de insolvență a RADET, subfinanțarea cronică a regiei și atitudinea falimentară a autorităților locale reprezintă principalele motive pentru care bucureștenii îngheață de frig, deși își plătesc facturile.
„Cum mai mult de 80% din conductele termice ale RADET au o vechime de peste 20 de ani, furnizarea de agent termic la parametri normali a devenit, în multe cazuri, o misiune riscantă. Pentru ca rețeaua să nu crape, s-au luat măsuri pentru adaptarea presiunii din conducte”, arată analiza Frames. Așa s-a ajuns ca mulți bucureșteni să reclame că caloriferele sunt reci, iar apa caldă e mai mult călâie.
„Cine are interesul ca RADET să nu furnizeze căldură și apă caldă la parametri normali? În niciun caz bucureștenii. Ei sunt victimele de serviciu într-un adevărat război instituțional și juridic, în care birocrația, incompetența, interesele politice și lipsa de viziune administrativă fac din RADET candidatul ideal la un loc în topul falimentelor”, spun analiștii de la Frames.
„RADET a ajuns în insolvență pentru că nu a mai putut să își plătească datoriile de 3,7 mld.lei către ELCEN. Rămâne un mare semn de întrebare de ce Ministerul Energiei, principalul acționar al ELCEN, Primăria Capitalei, cea care deține RADET, și ANAF, unul dintre principalii creditori, nu s-au așezat la masa negocierilor pentru a-și compensa creanțele, în așa fel încât RADET să nu fie limitată de prevederile legii insolvenței, care exclud ștergerea datoriilor’’, arată analiza. Intrarea în insolvență a RADET și apoi a ELCEN a complicat, astfel, această situație”, se arată în analiza Frames.
Între timp, situația sistemului de termoficare continuă să fie una extrem de dificilă. Banii de investiții au fost tăiați, astfel că înlocuirea conductelor vechi a devenit o misiune imposibilă, iar RADET își plătește cu și mai mare întârziere facturile către ELCEN. „Chiar dacă bucureștenii își plătesc la timp facturile, RADET a ajuns să achite către ELCEN la 5 luni, iar penalizările cresc de la o zi la alta. Regia se afundă și mai mult în datorii, iar falimentul bate la ușă”, afirmă analiștii.
Între timp, CET-urile din București au devenit precum niște bombe cu ceas. Cazanele nr. 1 și 2 din CTE Grozăvești vor epuiza numărul de ore de funcționare alocat în anul 2020, la fel ca și CAF-urile nr. 1 și 2 din CTE București Sud. Practic, acestea nu vor mai putea funcționa, în condiții de siguranță, după expirarea numărului de ore de funcționare alocat.
Fără investiții susținute în următorii 4-5 ani, CET-urile vor mai putea produce maxim 370 Gcal/h în 2023, mult sub necesarul de energie termică al Capitalei, acoperit din sursele ELCEN, de circa 1800 Gcal/h.
„În acest moment, necesarul de investiții în sistemul de termoficare al Bucureștiului este de peste 3 miliarde de euro’’, arată analiza Frames.
Numai în cazul ELCEN, este nevoie de investiții de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea și refacerea CET-urilor, investiții fără de care producția la nivelul scontat va fi sub semnul întrebării. Investițiile sunt necesare, totodată, și pentru a respecta legislația de mediu, conform angajamentelor luate față de UE.
Iar pentru RADET, investițiile în refacerea conductelor și a punctelor termice sunt cifrate la alte câteva miliarde de euro.
„De unde vor veni banii? Principala sursă de finanțare ar trebui să fie fondurile UE. Muncipalitatea tot promite astfel de proiecte, fără însă nicio finalitate. Facem un apel public la Primăria Capitalei să ofere detalii concrete despre demersurile sale, dincolo de intenții. Situația de la RADET trebuie să devină prioritate zero nu doar pe hârtie, ci și în fapte’’, afirmă analiștii de la Frames.
Harta frigului în București
Între timp, deputatul de București Nicușor Dan face publică o hartă a frigului în București. El susține că RADET îi dezinformează în continuare pe bucureșteni, neprezentând situația reală a adreselor unde sunt avarii la sistemul de termoficare și nici date privind adresele unde căldura și apa caldă nu sunt furnizate în parametrii normali.
„În urma semnalelor publice ale bucureștenilor care s-au săturat să înghețe în casele lor, am decis să fac o hartă interactivă, în care facem la zi situația reală a avariilor și a locurilor unde apa caldă și căldura nu sunt în parametrii în care ar trebui să fie. Mulțumesc bucureștenilor care îmi dau o mână de ajutor și îmi trimit adresele locuințelor care suferă de pe urma RADET, pentru a realiza o hartă la zi a situației reale”, spune Nicușor Dan.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
