Înfiinţarea comisiei pentru legile siguranţei naţionale a fost anunţată încă de la sfârşitul lunii ianuarie de liderul PSD, Liviu Dragnea. Măsura a fost susţinută şi de liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu. O astfel de comisie specială pentru legile pe siguranţă naţională este necesară, în contextul în care multe legi datează din anii ’90, scrie deputatul independent Remus Borza.
Legislație depășită
Remus Borza: „În România, în ultimii 28 de ani, s-au dat în jur de 20.000 de legi, de trei ori mai multe decât întreg repertoriul legislativ al Franței, care cuprinde legi din ultimii 200 de ani. În anumite domenii, avem o inflație, instabilitate și impredictibilitate legislativă, în alte domenii un anacronism legislativ. Este și situația legilor pe securitate națională. Legea SRI e din 1991, iar legea SIE din 1998. Atunci nu eram în NATO și Uniunea Europeană (UE). Atunci nu existau amenințările la adresa siguranței naționale și nici vulnerabilitățile cu care ne confruntăm în prezent. De aceea nu cred că trebuie să ne radicalizăm discursul la intenția legislativului țării de a aduce în actualitate legislația unor instituții vitale pentru România, SRI și SIE.
Dorința lui Dragnea
Dacă o să ia din prerogativele președintelui? E cale lungă până acolo, însă evident asta își dorește. Nici Năstase și nici Băsescu nu au avut atât de multă putere precum are Dragnea acum. Pe lângă majoritatea din Parlament, consilii județene și primării, Dragnea controlează, prin oameni loiali, aproape toate instituțiile cheie din stat: Curte de Conturi, ASF, ANCOM, ANRE. În ultimele două luni, Dragnea a început asaltul asupra ultimelor două instituții independente din România: BNR și Consiliul Concurenței. În momentul în care vor cădea și aceste două instituții, va fi stăpânul absolut al României. Și ele vor cădea.
Sunt de acord cu punctul de vedere exprimat de Klaus Iohannis. Nu poți modifica legile securității naționale fără să existe un dialog cu CSAT, cu președintele României, care are atribuții constituționale pe această zonă, precum și cu șefii celor două servicii ale căror legislație urmează a fi modificată.
Reforma marilor sisteme publice
Spun de mult timp că o guvernare responsabilă trebuie să-și asume reforma marilor sisteme publice: sănătate, administrație, învățământ. Au trecut aproape 30 de ani de la schimbarea de regim, timp în care nu am făcut nimic pentru a moderniza și eficientiza aceste sisteme mamut, anacronice și mari consumatoare de resurse. Evident, reforma statului trebuie să înceapă cu administrația. Este cea mai mare gaură neagră a României. Veniturile administrației publice locale, în ultimii 20 de ani, au depășit 250 miliarde de euro. Rezultatele? Mergeți prin țară și o să le vedeți. Două treimi din satele României nu au acces la niște utilități care sunt cât se poate de firești pentru o țară europeană din secolul XXI. Mă refer la gaz, canalizare, apă curentă, asfalt. Doar anul trecut, primăriile și consiliile județene au avut venituri de 134 miliarde de lei, aproximativ 35 miliarde de euro. Pe ce s-au evaporat acești bani? S-au dus pe borduri, panseluțe, săli de sport, salarizare aparat propriu, ajutoare de căldură, șomaj. Avem o administrație expandată. 3.200 de UAT-uri. Avem comune cu 500 de locuitori sau orașe cu 2.000 de locuitori. Haideți să reformăm administrația urmând exemplul polonez. Polonia este o țară cu 38 milioane de locuitori, România cu 20 de milioane. Polonia are 312.679 km² și România 238.397 km². În 1998, Polonia și-a reformat administrația. Din 4.300 de unități administrativ teritoriale, au mai rămas 2.700. România, deși are jumătate din populația Poloniei, are 3.200 de UAT-uri. De aici rezultă toată ineficiența și risipa de resursă financiară.
Trebuie să-l felicit pe Robert Negoiță, primarul Sectorului 3. Chiar dacă e de la partidul de guvernământ, PSD, este singurul primar din România care a început restructurarea organigramei. Trebuie să acceptăm că la toate instituțiile statului sunt prea mulți plimbători de hârtii”.
Sursa: remusborza.ro