Date alarmante. România, nepregătită în cazul unui cutremur major

România nu are suficiente locuințe de necesitate în cazul unui cutremur major. Este avertismentul dat de vicepremierul Vasile Dîncu în urmă cu numai două zile.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Vicepremierul spune că în ţară sunt peste 600 de clădiri cu risc seismic ridicat. Dintre acestea, mai bine de jumătate sunt numai în Bucureşti.

Până acum, doar 26 de clădiri au fost reabilitate prin programul Ministerului Dezvoltării.

În plus, potrivit specialiştilor de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, în cazul unui seism major, asemănător cu cel din 1977, 75% dintre locuitorii României ar putea fi afectaţi. Numărul mare de victime ar apărea din cauză că dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur sunt slabe sau chiar absente. În plus, chiar şi salvatorii ar fi în pericol în cazul unui seism - 32 de clădiri în care stau pompierii au risc seismic ridicat.

Abia acum autorităţile fac un inventar al clădirilor construite în România. Vor să ştie câte locuințe pot fi folosite în caz de forţă majoră, cum ar fi un cutremur. Din cele 8,5 milioane de locuinţe câte sunt în ţara noastră, 170 de mii sunt deţinute de stat.

„Din nefericire, în acest moment, din fondul național de locuințe cele în proprietate publică sunt 2 la sută, acest 2 la sută e insuficient”, a subliniat Vasile Dîncu.

Propunerea este ca statul sa nu mai vânda din locuinţele ANL, iar cele nou construite să devină de necesitate. Există şi propunerea unui parteneriat public-privat prin care firmele ar putea ridica imobile, iar apoi şi-ar putea recupera banii eşalonat.

Roxana Vântu, reporter Digi24: „Acesta este unul dintre cele două blocuri construite de stat în piaţa Naţiunilor Unite. Cele două imobile au peste 120 de apartamente în care locuiesc persoane evacuate din casele naţionalizate şi cele care au apartamente în blocuri aflate în plin proces de consolidare”.

În toată ţara sunt 607 clădiri cu risc seismic mare. Adică peste 10.500 de apartamente care se pot prăbuşi la un cutremur puternic. Cele mai multe sunt în Capitală, dar şi în judeţele Galaţi, Prahova, Constanţa, Brăila şi Botoşani. Puţine au apucat sa fie consolidate. Fie proprietarii nu au fost de acord, fie autoritaţile nu s-au preocupat să foloseasca banii aflaţi la dispoziţie prin programele naţionale.

De exemplu, anul trecut doar un sfert din cele 5 milioane de lei a fost cheltuit pentru consolidare.

În ultimii 15 ani, au fost refăcute numai 26 de clădiri cu bani de la Ministerul Dezvoltării.

„Lucrăm la 80 de clădiri, bugetul e de 25 de milioane, de cinci ori mai mare ca anul trecut”, a precizat ministrul dezvoltării, Vasile Dîncu.

Autorităţile se feresc să spună clar dacă sunt pregătite să facă faţă unui cutremur major.

„E dificil să anticipam un nivel de pregătire, toata lumea vrea să evalueze stadiul în care ne aflăm”, spune Ovidiu Vasilică, reprezentant IGSU.

Autoritățile vorbesc deocamdată doar despre resursele de intervenţie pe care se pot baza. Peste 1.100 de autospeciale de pompieri, 19 elicoptere şi peste 2000 de ambulanţe.