Planul prezentat Comisiei Europene arată că România are nevoie de finanţare pentru doar 656 de kilometri de autostrăzi, adică de 3 ori mai puţin decât anunţase anul trecut, fostul ministru al transporturilor Dan Şova. Ministerul Transporturilor a decis să taie din proiectele pentru autostrăzi şi să le transforme în drumuri expres. Este cazul şosele Piteşti - Sibiu, despre care şeful Transporturilor nu ştie excat cât va costa şi nici când va fi gata.
Drumul expres e un fel de rudă mai săracă a autostrăzii. Construcţia lui necesită cu 25% mai puţini bani cu toate că are tot două benzi pe sens, iar viteza legală permisă este aproape similară.
Una dintre diferențe este aceea că autostrada trebuie să aibă obligatoriu bandă de urgență, iar pentru drumul expres nu există această obligație.
O altă diferență este separatorul dintre benzi. De cele mai multe ori, la autostradă se optează pentru parapet metalic, iar în cazul drumurilor expres este folosit așa-numitul parapet New Jersey, din beton. De asemenea, autostrăzile au obligatoriu parapet metalic și pe margine, ceea ce la drumul expres este opțional.
Viteza legală pe autostradă este 130 de kilometri la oră, în timp ce pe drumul expres se merge legal cu cel mult 120 de kilometri la oră. Viteza maximă scade în funcție de forma de relief. În zonele de deal și de munte aceasta scade la 100 sau 80 de kilometri la oră.
POȚI CONSULTA MASTERPLANUL DE TRANSPORTURI AICI
În MASTERPLANUL DIN DOMENIUL TRANSPORTURILOR sunt prezentate și câteva exemple de drumuri din Polonia și Croația.
Este vorba de autostrada A4 Wroclaw – Cracovia. Exemplu de autostradă construită sustenabil în Polonia (două benzi cu posibilitatea de extindere la trei benzi)
Drum Expres (Brza Cesta) în Croația în apropiere de Zagreb (cu spatiu median dedicat dezvoltarii ulterioare la profil de autostrada)
De asemenea, este prezentată și o structură de drum express cu trei benzi pe sens și cu spațiu median dedicat pentru dezvoltare la profil de autostradă, cu impact redus asupra traficului pe perioada lucrărilor și cu investiție financiară mică. „Se observă cu nu se fac intervenții la lucrările periferice precum benzi de accelerare/decelerare, canale de scurgere sau instalații de iluminat”, se arată în MASTERPLANUL din domeniul Transporturilor.