Cum a reușit o femeie să salveze peste 20.000 de victime ale violenţei domestice
O femeie din Spania, fostă victimă a violenţei domestice, a pus bazele unei mişcări care a salvat alte 20 de mii de femei abuzate. Inclusiv românce care lucrează în Spania.
Mişcarea ia amploare şi în România, prin Asociaţia A.L.E.G, din Sibiu. Supravieţuitoarele violenţei se sprijină, reciproc, pentru a putea avea din nou o viaţă normală.
Când Făt-Frumos devine monstru
Ana Bella Estevez s-a îndrăgostit de fostul soţ când ea avea doar 18 ani, iar el 42. Atenţia lui a copleşit-o.
Ana Bella Estevez: El era ca un fel de Făt-frumos, care urma să mă trateze ca o regină şi eu m-am îndrăgostit aşa de tare că, deşi intrasem prima în promoţia mea, m-a făcut să aleg între a merge la facultate şi dragostea noastră.
L-a ales pe el. După 11 ani de violenţă fizică şi psihică, in timp ce creştea patru copii, se temea să iasă singură din casă. Într-o noapte, soţul i-a dat să semneze un contract bizar, prin care se angaja să rămână căsătorită cu el chiar dacă va continua s-o lovească.
Ana Bella Estevez: El mă lovea pentru că mă iubea, aşa-mi spunea. Semnasem deja nişte documente care spuneau că trebuie mereu să fiu la cel mult trei metri de el. Sau că nu puteam să citesc cărţi.
Camelia Proca: Un agresor îşi construieşte treptat colivia în care o închide pe victimă. Asta trebuie să înţelegem, că femeile nu stau acolo pentru că le place, ci pentru că au devenit captive.
Ana Bella Estevez: Dar în acea noapte am folosit forţa mea, frica mea, curajul meu pentru a nu dormi în continuare lângă acest asasin, ci mi-am luat cei patru copii, i-am urcat în maşină şi am mers la poliţie să-l denunţ.
De la victimă la supravieţuitoare
Nu avea bani, casă sau un loc de muncă. Nici studii superioare. Avea patru copii de crescut şi un certificat de la poliţie pe care scria victimă a violenţei domestice. Cu el putea obţine un ajutor din partea statului spaniol, în valoare de 300 de euro în anul 2002. Disperată, se gândea că va rămâne pe drumuri.
Ana Bella Estevez: Dar în disperarea mea mi-am dat seama că eram vie şi eram aici, cu patru copii, şi eram sănătoasă. Eu nu eram o victimă cum spunea acea hârtie. Eram o femeie supravieţuitoare. O femeie foarte curajoasă, care avea nişte resurse pe care le folosise ca să reziste unui abuz, foarte tolerantă, foarte puternică. Şi ştiam că toate aceste calităţi le puteam folosi ca să fac rost de casă, de custodia copiilor mei. Ca să încep să fiu fericită.
A rupt certificatul şi nu a mai cerut niciodată ajutorul social.
Femeile abuzate au nevoie de exemple pozitive
A decis să vorbească în public, la o televiziune, despre relaţia periculoasă căreia abia îi supravieţuise. Fără să-i fie blurat chipul sau distorsionată vocea. Ştia că alte femei au nevoie de speranţa şi curajul ei. Ale femeii care rupsese lanţul violenţei şi îşi recâştigase dreptul la o viaţă normală.
Camelia Proca, preşedintele asociaţiei A.L.E.G.: Dar femeile care se lovesc de violenţă acasă şi privesc la televizor şi văd doar cazurile care s-au terminat cu moartea victimei nu se vor putea identifica, vor spune: păi, eu sunt într-o situaţie în care mai bine tac, nu vreau să ajung aşa, lor trebuie să le dăm încredere prin exemple pozitive.
Reţeaua supravieţuitoarelor
Ana Bella a creat în Spania o reţea prin care supravieţuitoarele violenţei domestice se ajută unele pe altele. Îşi oferă spaţii de locuit, ponturi legate de oportunităţi profesionale, se însoţesc la poliţie şi la tribunal.
Ana Bella Estevez, preşedintele fundaţiei Ana Bella: Acesta este miracolul fundaţiei noastre, că o femeie o ajută pe cealaltă şi că suntem o reţea de femei supravieţuitoare, învingătoare. Folosim dragostea noastră, timpul nostru, empatia noastră, exemplul nostru pozitiv, ca să însoţim mai mult de 20.000 de femei în efortul lor de a rupe tăcerea şi de a începe o viaţă fericită.
Reţeaua creşte cu generozitate
Reţeaua creşte tot mai mult. Leticia, prima femeie căreia Ana i-a oferit sprjinul ca să iasă din relaţia abuzivă, a ajutat între timp alte 30 de femei. Împreună, supravieţuitoarele au sprijinit deja peste 20.000 de femei care au reuşit, astfel, să-şi rescrie povestea. O asociaţie din Sibiu vrea să facă acelaşi lucru pentru victimele din România.
Camelia Proca: Am demarat un grup de sprijin al supraviețuitoarelor. Avem în acest grup atât femei care au ieșit deja dintr-o relație abuzivă, care au depășit situația, cât și femeia care sunt acum pe drumul de a se elibera de violență. Ne dorim ca oriunde există învingătoare să existe și comunități ale lor.
Un sfert dintre românce, victime ale abuzului
O treime din femeile europene au fost la un moment dat victime ale violenţei domestice. În România, una din patru femei au fost agresate fizic sau sexual de un partener. Însă mai puţin de 15% dintre ele au cerut ajutorul poliţiei şi numai 1% din aceste femei apelează la serviciile sociale.
Loredana Kaschovits: Puterea exemplului bun e extraordinară. Avem nevoie să ne luăm de mână şi să ne sprijinim, să-i spunem unei femei: nu eşti singură.
Femeile rup lanţul violenţei
Loredana a înfruntat şase ani de umilinţă şi de agresiune până a putut divorţa. După şase tentative nereuşite de evadare, şi-a luat inima în dinţi şi a încercat din nou. Mamă singură cu doi copii, a pornit o mică afacere cu cosmetice naturale. Donează mereu o parte din profit pentru a ajuta copiii şi alte femei abuzate. A ieşit în faţă sa-si spuna povestea într-o ţară în care femeile ascund mereu sub preş sau sub machiaj problemele pe care le au acasă.
Loredana Kaschovitz: Au fost femei care mi-au spus: Loredana, ştii, eu te cunosc pe tine, tu nu mă cunoşti pe mine şi te-am urmărit şi dacă tu ai reuşit cu doi copii să pleci şi cu un rucsac în spate, atunci mi-am zis că sunt datoare şi eu să încerc, pentru că vreau să fiu un model bun, aşa cum ai fost şi tu.
Vocea supravieţuitoarelor violenţei
Loredana s-a alăturat unui ONG care sprijină supravietuitoarele violenţei domestice, după ce a alergat în mai multe semimaratoane caritabile împreună cu prietenii pentru a strânge fonduri pentru proiectele asociaţiei. Este una dintre fondatoarele grupului de sprijin din Sibiu: Şi eu reuşesc.
Camelia Proca: Foarte mult timp s-a vorbit în România despre victime, s-a vorbit în locul victimelor. Noi credem că aceste femei sunt atât de curajoase, încât pot ele să facă niște schimbări extraordinare și vor da forță demersurilor organizațiilor neguvernamentale și vor da sens demersurilor statului și tuturor celor care doresc să îmbunătățească sistemul.
Femeile abuzate se sprijină reciproc
Adriana este una dintre femeile pe care le-a ajutat Loredana. Tot o supravietuitoare a violenţei domestice, avea nevoie de un loc în care să stea în Sibiu, până să se mute definitiv în Braşov, unde locuieşte acum.
Adriana Constantin: M-a invitat la ea acasă, cu copiii, cu căţel, cu bagaj, cu tot.
Au locuit împreună o lună şi jumătate.
Adriana Constantin: Când ştii că nu ai unde să stai, şi nu eşti singur, mai ai copii după tine, grija asta te macină, te roade. Deci contează cel mai mult, să ai linişte că ai unde să pui capul jos.
Din cercul violenţei, în lanţul generozităţii
Loredana Kaschovitz: Şi vă spun că nu a fost ajutorul pe care i l-am dat eu ei, a fost un ajutor reciproc şi o vindecare reciprocă.
Adriana caută acum să ajute, la rândul ei, alte femei care au nevoie să rupă lanţul violenţei.
Adriana Constantin: Am simţit nevoia să întorc această favoare pe care eu am primit-o, acest ajutor. Dacă eu primesc un bine, simt nevoia să dau bine mai departe.
Tocmai acesta este principiul pe care s-a dezvoltat reţeaua supravieţuitoarelor din Spania. Impactul a fost atât de mare, încât experienţa lor se regăseşte în zeci de schimbări ale legislaţiei statului spaniol privind violenţa domestică.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
