Creșterea salariului minim îl descurajează pe angajatul performant
În ultimii opt ani salariul minim a crescut de 12 ori, însă patronii nu au avut resursele să urce în acelaşi ritm şi salariile mai mari din firmă. Aşa se face că dacă ne uităm la grilele de salarizare, vedem că ele s-au aplatizat, iar ierarhiile din interiorul companiilor se reflectă tot mai puţin în banii primiţi de fiecare în parte. Întrebarea care apare acum e, de ce ar munci angajatul performant în plus, dacă oricum duce acasă o sumă doar cu o idee mai mare decât colegul care a învaţat şi-a muncit mai puţin.
Salariile din România se egalizează. După creşteri repetate, un sfert dintre angajaţii din ţară au ajuns să fie plătiţi cu salariul minim. Dacă în mediul privat lefurile medii erau la începutul anului cu 14% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, salariul minim a urcat cu 38%, un ritm de aproape trei ori mai rapid decât media. Sunt creşteri mult mai rapide decât pot companiile să suporte, astfel că acestea nu îşi mai permit să crească proporţional şi salariile mai mari. Cu alte cuvinte, dacă paznicul unei firme a primit anul trecut 200 de lei în plus din creşterea salariului minim, alti 200 anul acesta şi-ar urma să primească încă 550 de lei anul viitor, după cum spune programul de guvernare, majorările de care se vor bucura colegii săi calificaţi vor fi mult mai mici sau deloc.
După 12 creşteri de salariu minim în 8 ani, neurmate de creşteri pe palierele superioare, s-a ajuns ca distribuţia salariilor în economie să fie foarte concentrată în zona remuneraţiilor mici. Curs de guvernare arată că salariul minim a ajuns la 80% din salariul median. Este un indicator diferit de salariul mediu pe economie. Dacă cel din urmă rezultă din împartirea întregii mase salariale la numărul de angajati, salariul median e salariul din mijlocul paletei de venituri, astfel încât jumătate dintre angajaţi sunt deasupra lui iar cealaltă jumătate sub el. În România, salariul median e de nici 1.800 de lei, adică jumătate din populaţie a ajuns să câştige sub acest nivel.
Cum minimul tot creşte, faţă de ceilalţi apare o problemă de echitate. Calificaţii sunt mai puţin stimulaţi să performeze de vreme ce primesc prea puţin peste nivelul salariului minim. Ei sunt împinşi practic să nu îşi mai dea silinţa sau aleg să plece din ţară.
Şi e cu atât mai grav cu cât România suferă deja de pe urma deficitului de angajaţi calificaţi. Numărul de locuri de muncă vacante, pentru care firmele nu găsesc candidaţi este în creştere; A urcat cu aproape 7% în ultimul an, iar compania de cercetare de piaţă GfK arată că 80% dintre directorii de resurse umane întâmpină mari dificultăţi la recrutare.
Lipsa angajaţilor potriviţi pune frână dezvoltării firmelor din România, însă creşterea puternică a salariului minim loveşte inclusiv în cei pe care teoretic ar trebui să îi ajute. De la 1 februarie când guvernul a decis ultima urcare, şomajul a urcat în 3 din 4 luni. Şi asta fiindcă costurile de personal cresc , iar patronii preferă să renunţe la unii angajaţi, de regulă la cei mai puţin pregătiţi sau la cei tineri.
Cei care rămân însă în firmă, sunt descurajaţi să îşi dea silinţa. Un studiu al Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale arată că creşterile abrupte ale salariului minim îi pot demotiva nu doar pe calificaţi, ci şi pe cei plătiţi la nivelul minim fiindcă nu mai sunt nevoiţi să muncească mai mult pentru a primi mai mulţi bani de vreme ce majorările vin de la sine.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
