Conduși de „regi” și „împărați”. Care este ierarhia în comunitatea romilor

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Oricum ar fi ajuns la statutul de lider, un lucru este recunoscut inclusiv de membrii comunității: conducătorii romilor pot deveni oameni-cheie în campaniile electorale, iar politicienii au încercat mereu să se apropie de ei ca să caștige voturi.

Comunitatea romă numară 620.000 de membri, potrivit ultimului recensământ, însă, neoficial, se vorbeşte de peste două milioane. Înainte de 1990 exista un singur tip de lider - bulibaşa. Avea puterea supremă în comunitate, inclusiv asupra vieţii celor pe care îi conducea. După 1990, a apărut o nouă modă: liderul autoproclamat.

Primul a fost Ion Cioabă, autoproclamat în anul 1992 „rege internațional al romilor”. Fost bulibaşă, dar şi activist al Uniunii Tineretului Comunist, a fost inclus în 1990 în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională şi a obţinut restituirea aurului confiscat de comunişti.

În 1993, Iulian Rădulescu s-a autoproclamat „împărat al romilor de pretutindeni”. Absolvent al Grupului Școlar Agricol din Penitenciarul Aiud, Iulian zis Întâiul a militat pentru interzicerea apelativului de „ţigan” şi a devenit consilier pe probleme de etnie la Parlamentul European.

În 2003, Ilie Badea Stănescu, zis Tortică, a fost încoronat de un sobor de patru preoți ortodocși, în Catedrala Episcopală de la Curtea de Argeș, ca „Rege Internațional al tuturor romilor creștini de pretutindeni”. Florin Cioabă l-a acuzat că i-a dat bani lui Iulian Rădulescu pentru a primi acest titlu şi, în semn de protest, a trecut la cultul penticostal.

Din 2009, romii au şi un preşedinte autoproclamat. Sandu Anghel, zis Bercea Mondialul, a fost numit chiar de Florin Cioabă, însă din 2011 îşi conduce supuşii de dincolo de gratii.

Există și lideri politici. Cel mai cunoscut este deputatul Mădălin Voicu, ales pe listele USL. Parlamentarul susţine că liderii autoproclamaţi reprezintă doar o mică parte a comunităţii.

Nicolae Păun este preşedintele Partidei Romilor, şi a ajuns la al patrulea mandat în Parlament. Acesta susţine că, în preajma alegerilor, apar şi alţi lideri regionali ai comunităţii: „Sunt mai degrabă persoane influente pe zonele respective care nu au nicio denumire. Sunt lideri ai romilor care au bani sau care au influenţă sau care au neam mai mare”.

Romii au și o justiție paralelă, Staborul - instanța supremă a judecății țigănești. În România sunt 500 de judecători ai păcii, numiți krisnuitori. Romii nu au pedepse privative de liberatate, ci doar pecuniare. În 2011, a apărut și primul Tribunal al Romilor din România, înființat la Sibiu de Florin Cioabă și fiul lui, Dorin.