Comuna iilor care au fermecat-o pe Principesa Elisabeta

Ia românească a cucerit în ultimele decenii marile podiumuri ale modei din întreaga lume. Reinterpretată, adaptată tendinţelor actuale, cămaşa poartă în lume mesajul unei Românii a tradiţiilor. O ţară în care mai există artă populară transmisă din generaţie în generaţie şi în care tehnologia nu poate înlocui munca făcută manual, cu acul. Un astfel de loc este localitatea Cezieni din Olt, supranumită şi comuna iilor.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Dintotdeauna, la Cezieni, bunicile îşi învată nepoatele să coase. Cu răbdare, pânza albă capătă culoare după zeci de mii de împunsături de ac.

Niculina are 66 de ani. A pus prima dată mâna pe ac şi pe pânza albă când avea 12 ani. A învăţat să coasă ii de la bunica ei, iar până acum din mâinile ei au ieşit căteva mii de cămăşi.

„Poa' să fie bobocul cât de mare şi de frumos ar fi, dacă nu e culoarea care trebuie să i-o pui...nu are aprinsul ăla... floarea aia să zici că pui mâna pe ea să o rupi”, a explicat Niculina Militaru.

Acum, femeia vrea să-şi înveţe şi nepoata să ducă tradiţia iilor mai departe. La 10 ani, Diana a învăţat deja modele simple, care prind uşor contur pe pânză.

„Aici am început iarbă, aici e un cer și am zis să fac un desen, dar trebuie să-l continui. (Reporter: Ie ştii să coşi?) Încă nu, dar o să trec şi la capitolul ăla”, a spus fetița.

De asemenea, și în alte case din „comuna iilor", bunicile îşi învaţă nepoatele să deseneze cu acul pe pânză.

În Cezieni, de maşini de cusut nu s-a auzit. Legenda locului spune că iile cele mai frumoase au fost create noaptea, la lumina slabă a opaiţului, când acul singur şi-a ales drumul pe pânză.

„Trebuie să am şi ceva diferit. Nu toată lumea să mă vadă. Când vreau eu să fac singură stau în casă şi lucrez, să nu mă vadă nimeni”, a spus o femeie.

Olga Filip nu e doar unul din artizanii din Cezieni, ci şi colecţionară. În cei 60 de ani de viaţă a strâns o adevărată comoară. Femeia are adunate peste 100 de ii, unele dintre ele foarte vechi. Fiecare cămaşă din colecţie are propria poveste.

„Cea mai veche ie, pe care o am în colecţia mea personală, are 150 de ani. De la cine am luat-o m-a rugat să nu-i schimb povestea niciodată. Spune că bunica ei şi-a dorit şi ea o cămaşă ca a Principesei Brâncoveanu, tatăl bătrânei a vândut o pereche de boi şi a cumpărat mărgele de Murano şi firul se zice că ar fi fir de aur. Cosând fetele şi bătrâna cămaşa, nu le-a ajuns firul pe care l-au cumpărat şi a trebuit să mai vândă nişte juncani, adică 2 viţei, să mai cumpere mărgele”, a povestit femeia.

Despre cusăturile impresionante care se regăsesc pe iile de la Cezieni, dar şi despre valoarea lor, vorbesc şi etnografii.

„Motivele ornamentale pe care le regăsim transpuse pe ii au rădăcini ancestrale şi au rădăcinile în fondul cultural indo-european pronind de la motivele geometrice până la motivele florale, avimorfe sau antropomorfe mai mut sau mai puțin stilizate”, a explicat etnograful Claudia Balaș.

De iile de la Cezieni s-a auzit pentru prima dată în lume de la Elisabeta Brîncoveanu, la începutul secolului trecut. Principesa a venit atunci la conacul ei din localitate şi a rămas uimită de frumuseţea cămăşilor purtate de femeile din sat. A decis să încurajeze acest talent unic şi a lansat un concurs pentru cea mai frumoasă ie, competiţie care dăinuieşte şi astăzi.