Pentru localnicii și turiștii din București, Dâmbovița pare prietenoasă doar în zona centrală, spre Bibiliotecă. În rest, parte bună din cei 22 de kilometri de albie care traversează orașul oferă o priveliște rece, dezolantă, îmbâcsită. Arhitectul șef al Capitalei îi promite însă o altă față, la anul. Cu o condiție: să fie bani.
Ultimii șase kilometri ai Cheiului Dâmboviței sunt în beznă, noapte de noapte. Ziua, lipsa iluminatului stradal nu se observă. Troturarul trasat odinioară de autoritățile comuniste e înțesat însă de mărăcini și copaci, Nu-l pot folosi nici pietonii, nici bicicliștii.
Peisaj dezolant. Dâmbovița arată ca un canal rural de irigații
Spre șoseaua de centură, buruienile și tufișurile intră deja pe banda a doua. În capăt, mirosul este de nesuportat. Din cauza mizeriei de pe maluri, a afacerilor locale cu deșeuri animale și-a canalizărilor artizanale, care se scurg... direct în apă!
Dâmbovița bucureșteană ar fi putut fi, totuși, cochetă. Arhitecții au conceput diverse proiecte de reconfigurare a râului. Au vrut să nu mai semene cu un canal rural de irigații. Degeaba.
„Mizerabil. Mizerabil!” - spune un trecător.
- Vi se pare un loc de promenadă?
- Nu chiar! Nu chiar! confirmă un tânăr.
De 7 ani se fac planuri mărețe pentru Dâmbovița
Cu 7 ani în urmă, arhitecții au conceput Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, un pachet de proiecte care ar putea transforma râul Capitalei într-un modern loc de afaceri și promenadă.
„Compania care a elaborat aceste documentații a depus mai bine de 40 de dosare pentru obținerea autorizațiilor de construire. Și dacă toate vor merge în regulă, undeva în cursul anului viitor, după aprobarea bugetului și finanțarea primelor lucrări din acest pachet, Municipalitatea va trece la construirea efectivă a obiectivelor care sunt stabilite prin acest proiect”, spune Ștefan Dumitrașcu - arhitectul șef al Capitalei.
Planurile de viitor așază lângă râu cafenele, spaţii de socializare, amfiteatre, debarcader, piste pentru bicicliști și o belvedere. Arhitecții cer și amenajarea unei platforme care să mascheze malul actual și să permită apropierea pietonilor de apă.
„Podul Calicilor” ar putea reapărea în peisaj
Toate aceste planuri sunt posibile, dacă municipalitatea le alocă bani. De altfel, Primăria Capitalei ar putea finanța chiar și reconstruirea celebrului Pod Rahova, zis și Podul Calicilor, între fostul Tribunal și strada Șelari.
La începutul secolului XX exista deja un pod de ciment unde se făcea negoț, așa cum se poate vedea și în poza lui Nicolae Ionescu din 1925. A dispărut la ordinul regelui Carol al II-lea, care a vrut să curețe cu totul zona în anii 30.
„Termen de începere a lucrărilor, probabil, la mijlocul anului viitor, dacă toate lucrurile merg normal. Iar execuția propriu-zisă, conform proiectului care a fost depus spre autorizare, nu poate fi mai lungă de 6 - 8 luni”, spune Ștefan Dumitrașcu, arhitectul-șef al Capitalei.
Dâmbovița, străjuită de... patru feluri de gard
Deocamdată, cine vrea să se odihnească în zonă o poate face doar pe bănci rupte.
Se lucrează, totuși, pe chei, în zona podului Izvor, la pilonii gardului care... nu mai există. De altfel, ce lipsește din gard se înlocuiește cu... ce se găsește. Pe alocuri, Dâmbovița are patru modele de gard. Lipite.
Reporter: Cătălin Firoiu
Operator: Florin Dizanov
Editor web: Luana Păvălucă