Ce trebuie să înţelegem din conferinţa de presă a ministrului muncii?
A fost cea mai așteptată conferință de presă, mai ales ca ministrul muncii merge doar la anumite televiziuni. Și a curs cu justificari. De fapt, spune Lia Olguța Vasilescu, se știa că vor scadea salarii încă de acum aproape un an. Așa se face dreptate: salariile mari trebuie să scadă, salariile mici trebuie să crească. Doar că nu e așa. În emisiunea „Jurnalul de seară” au fost date câteva exemple de salarii mici care scad. Dovadă: fluturașii. Ce urmează? Ordonanțe de corectare a dezechilibrelor. Doar ca asta va mări și mai mult deficitul.
Mult aşteptata conferinţă a ministrului muncii a început cu explicaţii despre... pensii, deşi subiectul ultimelor zile e scăderea salariilor ca efect al revoluţiei fiscale. Apoi, Olguţa Vasilescu s-a disculpat - a spus că SE ŞTIA că trei la sută din angajaţii la stat vor avea lefuri mai mici din acest an. A vorbit despre bugetarii cu salarii de lux, iar pe cei cu venituri mici i-a anunţat că se vor primi creşterile promise abia anul viitor. Şi a mai spus încă o dată că transferul contribuţiilor nu poate duce la diminuarea salariilor.
„În momentul apariției legii, mai mulți bugetari aveau salarii peste președintele României, în special cei cu funcții de conducere cărora li s-au ajustat salariile. Menționez că s-a știut de faptul că la aproximativ 3% dintre bugetari vor scădea salariile încă din luna mai. Eu, cel puțin, am anunțat acest lucru în mai multe interviuri, dar și în cadrul comisiilor parlamentare unde s-a dezbătut legea salarizării.
Sigur că nu am pornit de la ideea scăderii vreunui salariu de bugetar, dar pentru a respecta raportul de 1 la 12, care este un raport corect și în trend cu legile altor țări din Uniunea Europeană, au fost necesare ajustări salariale atât în cazul celor care depășeau salariul președintelui, cât și în cazul unor categorii de funcționari care erau duble față de ceea ce permitea grila stabilită pentru anul 2022.
Legea a avut ca scop, în primul rând, echilibrarea sistemului de salarizare.
Un alt principiu a fost acela că la muncă egală, trebuie să fie salarii egale. În sistem, însă, un consilier de ministru de la Ministerul Economiei avea un salariu de 4.477 lei, iar un consilier de la Ministerul Sănătății avea 12.000 lei, mult peste un secretar de stat.
Un director la Ministerul Agriculturii avea 12.498 lei, de la Ministerul Economiei 3.560 lei, iar de la Ministerul de Externe 18.280 lei.
Pe parcursul mai multor ani, s-au asimilat prin diferite acte normative care nu au ținut cont de echilibrul sistemului, fie ocupații gen IT-it cu magistrat, fie funcționar public cu ambasador, reprezentând salarii nejustificat de mari în raport cu funcții similare din sistemul public.
Din cauza acestor dezechilibre atât de mari, abia în anul 2022 se va echilibra sistemul, în sensul ca aceeași funcție și gradație să fie plătite la același nivel, indiferent de instituția publică. Să nu uităm însă, că bugetarii cu salarii de lux sunt oricum avantajați față de ceilalți, în sensul că, cei care au creșteri prevăzute etapizat, abia în anul 2022 îi vor ajunge din urmă pe aceștia care se opresc, de luna aceasta, direct la grila din 2022”, a spus Olguța Vasilescu în declarația de presă susținută marți.
Oameni cu salarii mici
Cifrele, procentele şi promisiunile ministrului muncii nu au însă nicio valoare pentru bugetarii care au văzut pe fluturaşul de salariu efectul Revoluţiei fiscale. Sunt angajaţi la stat care au încasat chiar şi cu 1.600 de lei mai puţin luna aceasta, faţă de cea precedentă, însă aceştia se pot considera norocoşi. Unii dintre cei care lucrează în învăţământ şi nu au normă întreagă s-au trezit că trebuie să aducă bani de acasă, pentru a-şi plăti impozitele. Exemple:
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Daniela Zavelca - femeie de serviciu: „Trebuie să mai plătesc şi de acasă! Pai de unde, doamnă, de acasă? Să iau din banii copiilor, după ce că e alocaţia aia de nimic?!”
Cristina Guleş, chimist principal DSP Constanţa: „Primim cu o mie de lei mai puţin”.
Viorel Hușanu, președintele Sanitas București: „Un funcționar public în cadrul DSP, cu studii superioare, are salariul diminuat cu 1.600 de lei față de luna decembrie 2017”.
Dumitru Coarnă - preşedinte de sindicat al polițiștilor: „Salariile nete în luna februarie le vor fi diminiate cu sume cuprinse între 250 şi 300 chiar până în 700 de lei”.
Constantin Rada, preşedinte FSLI Dolj: „Faimoasa lege 153 își arată binefacerile pentru cei din învățământ. Toţi cei care sunt încadraţi cu jumătate de normă și mai puțin pierd la salariu. O femeie de serviciu a primit 560 de lei în decembrie, în ianuarie a primit 400 de lei, pe jumătate de normă. În sate în care avem numai câte o grădiniță, sunt femei de serviciu cu un sfert de normă. Pe ianuarie trebuie să aducă bani de acasă. Salariul nu este suficient pentru a plăti impozitele. O aberaţie totală. Indiferent cu cât ești angajat, trebuie să plătești impozite la salariul minim pe economie de 1.900 de lei. O angajată cu 300-400 de lei trebuie să plătească impozite ca pentru 1900 de lei”.
Salarii mai mici sunt şi la Parchetul antimafia. Le încasează grefierii, specialiştii şi ofiţerii de poliţie judiciară, care au constatat că, de luna asta, au venituri reduse şi cu un sfert.
„După cum ştiţi ziua de salariu este 13 şi nu am primit încă salariile. Au fost făcute calcule şi există personal din cadrul DIICOT care pierde la salariu, există personal care rămâne cu aceleaşi salarii, există care pierd drastic la salarii”, a declarat procurorul-șef, Daniel Horodniceanu. El a explicat că printre cei care pierd la salariu sunt angajați de la departamentul economico/financiar/ administrativ. „Nu știu, cred că undeva la peste 25%”, a spus șeful parchetului, întrebat despre mărimea acestei scăderi salariale.
În ceea ce-i privește pe procurori, aceștia nu au câștigat nimic la salarii. „Noi rămânem aproximativ cu aceleași salarii, plus sau minus foarte puțin. Procurorii nu pierd, nici nu câștigă, dar nici nu pierd! În schimb, grefierii, specialiștii din cadrul DFA se pare că pierd. Și ofițerii de poliție judiciară pierd! Dar nu chiar atât de mult”, a precizat Daniel Horodniceanu.
O problemă pe care guvernanţii fie nu au anticipat-o, fie au ignorat-o, dar pe care o consideră acum „în curs de rezolvare”. Ministrul muncii a promis o ordonanţă de urgenţă, în viitoarea şedinţă a Executivului. Olguţa Vasilescu spune că soluţia ar fi putut fi pusă în practică mai devreme, dacă şi sindicatele ar fi fost de acord.
„Întrucât în sectorul bugetar sunt angajați part-time pe ocupații cum ar fi femei de serviciu, contabili, profesori etc., s-a luat decizia ca ministerele de resort să încerce întregirea normei la 8 ore, să constate dacă vreunul dintre acești angajați poate fi încadrat la excepțiile din OUG 79/2017. De asemenea, în proxima ședință de Guvern, pentru cei care nu se încadrează în aceste condiții, va fi emisă o ordonanță de urgență. Putem considera acest capitol în curs de rezolvare.
Angajații part-time, în marea lor majoritate, după cum s-a observat în ultimele luni, lucrau 8 ore dar erau pontați 2 sau 4 ore, ceea ce le afecta cuantumul drepturilor la pensie.
În ceea ce privește grefierii, la momentul dezbaterii legii salarizării, au avut reprezentanți care au participat la dezbaterile parlamentare și au putut să își susțină punctul de vedere. Grila din Legea 153/2017 pentru grefieri s-a elaborat având la bază datele transmise de Ministerul Justiției, în data de 22 februarie 2017, în format electronic. În plus, trei reprezentați ai CSM au participat la elaborarea legii salarizării înainte de apariția ei, pe partea de salarizare a capitolului Justiție. Creșterile care se înregistrează pe legea salarizării pentru grefieri, până în anul 2022, față de salariile actuale transmise de MJ, sunt cuprinse între 23% și 99%. Întrucât salariile grefierilor, cu tot cu creșteri, nu depășeau grila stabilită în 2022, rezultă că nu ar trebui să înregistreze nicio pierdere.
Nici transferul contribuțiilor nu afectează salariile grefierilor deoarece sunt între bugetarii care au o majorare de 25%, de la 1 ianuarie a.c., adică acoperitoare pentru procentul de 22,5%. (...)
În legătură cu angajații din IT. Situația celor de la stat a fost rezolvată prin acordarea majorării de 28,5% pentru acoperirea transferului contribuțiilor, iar cei din mediul privat vor beneficia de prevederile unei OUG aflată în lucru la Ministerul de Finanțe”.
Ce se întâmplă în mediul privat?
Ce se întâmplă cu angajaţii din mediul privat care lucrează part-time? Olguţa Vasilescu spune că nu e responsabilitatea statului şi că nu poate face nimic şi anunţă că, până acum, niciun angajat la privat nu a reclamat scăderea salariului net:
„În ceea ce privește mediul privat, menționăm că MMJS a emis mai multe acte normative care să vină în sprijinul angajaților și pentru a se evita situația ca patronii să profite de modificare Codului Fiscal pentru a diminua salariile nete. În primul rând, s-a dat posibilitatea angajatorilor să facă modificări la contractele de muncă, până la data de 31 martie 2018. Până în acest moment, aproape jumătate din contracte au fost modificate în Revisal și mai sunt 2 luni până la expirarea termenului, astfel încât presupunerea că, pentru restul de 50% vor scădea salariile, este fără fundament. În al doilea rând, prin OUG 82/2017 s-a trasat angajatorilor ca și obligație să înceapă negocierea contractelor individuale, astfel încât angajații să fie siguri că se operează transferul contribuțiilor, aceștia din urmă putând să opteze, acolo unde nu există sindicat, pentru reprezentarea la orice federație de ramură, în cadrul negocierilor. Menționăm că angajatorii nu trebuie să suporte cheltuieli în plus, dacă fac acest transfer, față de cât plăteau anul trecut prin cheltuiala totală a angajatorului, deci nu au niciun motiv să umble la salariul net angajatului, altul decât a vrea să obțină un profit mai mare. Mai mult, ca să fim siguri că nu vor exista derapaje, Guvernul a semnat un protocol de colaborare cu CNSLR Frăția, cea mai mare confederație sindicală prin care s-a stabilit că, la nivelul fiecărui județ, se constituie echipe mixte, formate din reprezentați ai structurilor teritoriale ale Guvernului, cum ar fi inspectorate teritoriale de muncă (ITM) și ai sindicatelor care au rolul să anunțe, în timp util, care sunt firmele care profită de modificările Codului Fiscal în defavoarea angajatului, astfel încât ITM-urile să efectueze controale. În plus, Inspecția Muncii derulează o campanie de informare pentru angajați și angajatori.
Trebuie, însă, să fim realiști și să amintim că, dacă patronul dorește scăderea cheltuielilor cu salarizarea o putea face și anul trecut și o poate face și acum, pentru că nu avem o economie centralizată, iar puterea de intervenție a statului se limitează doar la salariul minim pe economie”, a spus Lia Olguța Vasilescu înainte de a conchide:
„Ca o concluzie, strict din cauza transferului contribuțiilor, salariile nu pot scădea”.
Declarațiile integrale ale ministrului muncii le puteți citi aici.
Cum au comentat invitații „Jurnalului de seară” - profesorul de economie Mircea Coșea și fostul ministru al muncii Dragoș Pîslaru - declarațiile Liei Olguța Vasilescu puteți urmări aici.
Citiți și:
Ministrul Muncii: S-a știut că la 3% din bugetari le va scădea salariul încă din mai 2017
"Majorarea" salariilor. Tâlcul la care să fim atenţi
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
