Ce răspund copiii când sunt întrebaţi ce ştiu despre bunul-simţ
Felul în care mergem pe stradă, modul în care salutăm sau în care ne comportăm în familie și la serviciu spun ceva despre noi. Deși nu ne dăm seama, fiecare gest al nostru conteaza și îi influențează și pe ceilalți. Ce înseamnă să ai bun simț în ziua de azi și cât de important este el aflați dintr-un nou episod al campaniei "România Nebunului Simţ".
Andrei Pop, trainer de etichetă în afaceri: „Bunul simț are în esență 3 aspecte: integritate, respect și considerație. Când vorbim despre integritate, vorbim despre asumare, ne asumăm propriile cuvinte, cuvântul nostru are greutate, omul se poate baza pe ceea ce noi promitem. Pentru că dacă nu ai cuvânt, oricât de manierat ai fi, nu are nicio valoare.
Mă întâlnesc cu un prieten și îi dau "Bună ziua." Cum îi dau "Bună ziua"? Cu zâmbetul pe buze, trist, ce energie îi transmit în momentul acela? Cum îi respect eu, de fapt, ziua, prin emoțiile pe care i le transmit și prin energia pe care eu i-o dau în acea mică interacțiune? Trebuie să ne pese de cei din jur, trebuie să fim atenți la efectul pe care noi îl avem, dacă cineva vine și face o greșeală față de noi, noi cum răspundem la situație, cu aceeași monedă sau cu eleganță?”
Ce spun părinţii:
„A învățat și la grădiniță, nu pot să spun, dar totul pleacă mai mult din casă. E mai mult oglinda părinților acum, când e mică”.
„La școală nu cred că îi învață de bun simț. Contează cel mai mult cei 7 ani de acasă”.
„Să sperăm că îi dăm o bună creștere”.
„Degeaba îi învățăm noi acasă, dacă societatea e altfel. Și degeaba învață în societate, când acasă modelul e prost”.
Ana Stănescu, formator de bune maniere: „Ce înseamnă bunul simț? Și când avem bun simț?”
Ce spun copiii:
„Când vorbește cineva, să nu vorbim peste el”.
„Să nu te bați, să nu înjuri”.
„Să stăm frumos la masă”.
„Să nu plescăim”.
„Să ascultăm de părinți”.
„Să nu mâncăm în timpul orelor. Am avut noi un coleg care scotea cornul cu lapte și începea să mănânce. El nu are bune maniere. Ne simțeam îngroziți”.
Andrei Pop, trainer de etichetă în afaceri: „În primul rând înseamnă să respectăm regulile de igienă individuală și colectivă. În momentul în care noi acceptăm bârfa într-o organizație, într-o echipă, în familie, dintr-odată mediul respectiv a devenit toxic. Pentru că așa cum ei au vorbit despre un coleg cu tine, așa o să vorbească și despre tine cu un alt coleg. Și atunci, tu ce încredere mai poți să ai în persoana respectivă? Salută-ți colegii, salută-i cu zâmbetul pe buze, fă efortul acela, chiar dacă ziua ta a fost proastă. Putem să vorbim despre probleme noastre și cu zâmbetul pe buze. Când eu ies din casă, îmi reprezint familia, când ies din sat, îmi reprezint satul, când ies din oraș îmi reprezint orașul și satul și familia. Că mergem în vacanță, că mergem la serviciu, noi reprezentăm mai mult decât credem. Și atunci trebuie să fim conștienți de lucrul acesta și să ne comportăm ca atare. Trebuie să ne întrebăm nu doar ce e România pentru mine, și ce îmi oferă mie România, ci ce sunt eu de fapt pentru România și ce îi ofer eu.”
„Până la urmă, importante sunt și exemplele pe care le vedem în jurul nostru și spun acest lucru pentru că după ce am difuzat în campania noastră un material despre gunoaiele din jurul blocului, mai mulți copii din Satu Mare s-au inspirat din acel reportaj și au început propria lor campanie” - Teodora Iacob, reporter Digi24.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
