Au muncit câteva luni sau săptămâni, cu speranţa că vor vinde ceva la Târgul de Crăciun din Bucureşti. Apoi au venit de la sute de kilometri distanţă, fiecare cu ce a pregătit. Unii cu figurine sau mici sculpturi din lemn şi os, icoane, păpuşi sau globuri pictate manual. Alţii cu dulceţuri fine ori murături. Micii comercianţi ştiu un lucru sigur: bucureştenii au prins gustul târgurilor tradiţionale şi nu pleacă fără să cumpere ceva.
Radu şi logodnica lui au început să se pregătească pentru târg încă din luna septembrie. Amândoi pictează icoane pe sticlă şi ridică din umeri când îi întrebi cu ce rămân după ce plătesc 2.500 de lei pentru chiria tarabei.
„Am venit cu icoane pictate pe sticlă, icoane tradiţionale româneşti pe sticlă, şi cu vitralii tot dintr-o sticlă manuală, cu decoraţiuni de Crăciun, lucrate şi ele tot din sticlă, sticlă fuzionată. La noi e un mod de viaţă, consider că facem ce ne place, mulţumim Domnului pentru asta în fiecare zi. E greu de spus dacă e profitabilă, noi trăim din asta”, spune Radu Dincă.
La fel spun şi meşterii populari Viţa şi Iordan Lepădatu din Băbeni, judeţul Vâlcea. Spre uimirea orăşenilor, fac pe loc demonstraţii. Cioplesc linguri din lemn pe care le dau cu 5 lei bucata.
„Cred că din iunie, de când a început timpul cald, ne-am pregăatit, pentru că știm cu toții, lucrul de mână este foarte costisitor. Necesită răbdare, timp, așteptare”, spune Viţa Lepădatu.
Târgul are şi o zonă culinară care nu duce lipsă de clienţi.
„Am tot felul de conserve, de legume, două feluri de zacuscă, am toate dulcețurile copilăriei noastre, șerbetul, am siropurile naturale și foarte multe murături în saramură exact ca în copilăria mea”, spune Mihaela Enache.
Deocamdată, vizitatorii nu prea cumpără, dar spun că vor reveni în preajma sărbătorilor.
Târgul este deschis până la sfârşitul lunii, zilnic între orele 10:00 şi 22:00.