Banii ajung la mirele sau mireasa paravan dar şi la funcţionari ai statului dispuşi să îi asiste pe falşii îndrăgostiţi. Urmăriţi un material filmat cu camera ascunsă, în care o jurnalistă Digi24 face demonstraţia că cetăţenia română se poate cumpără prin căsătorie.
Pe Robert l-am găsit la o simplă căutare pe internet. Are 24 de ani şi locuieşte lângă Bucureşti. Pentru 6.000 de euro este gata să renunţe la burlăcie. Dar numai pentru cinci ani, perioada minimă pentru ca viitoarea soţie să dobândească cetăţenia română. Robert vine la întânire cu lecţia învăţată.
Discuție reporter – soț de coveniență
Reporter: Cât costă toată chestia?
Robert: 6000. Jumătate înainte, jumătate în ziua căsătoriei.
Pentru cine vrea să sară peste chinul de a învăţa limba română, dar şi istoria noastră, oferta nu este de lăsat. Mai mult, tânărul ştie toţi paşii care trebuie urmaţi.
„Trebuie să mergi prima dată la ambasadă. Trebuie să îţi dea nişte avize cum că nu eşti terorist, că poţi să te căsătoreşti. Vorbim înainte, să stabilim multe chestii, trebuie să avem amintiri din trecut, să ştim culori preferate, astfel de lucruri. Mergem cu lecţia pregătită de acasă. Dacă nu ştii o întrebare, îi spui că nu îţi mai aminteşti”, explică tânărul.
Ca să obţină viză de şedere prin căsătorie, reporterul, dar şi bărbatul care ar urma să-i devină soţ, trebuie să treacă o serie de probe, hotărâtoare pentru soarta mariajului de convenienţă. Prima: un asistent social trebuie să facă vizite la domiciliul viitorilor miri pentru a se asigura că cei doi chiar stau împreună. Ca în orice afacere la limita legii, nu strică să ştii pe cine trebuie.
Discuție reporter – soț de coveniență
Robert: O să vorbesc eu cu asistentul social să îmi spună întrebările.
Reporter: Dar de unde vine asistentul acesta social? Ai pe cineva la primărie?
Robert: Vorbesc eu, nu e nicio problemă.
Batem palma, iar a doua zi mergem la primărie pentru ne asigura că nimic nu ne va sta în calea proiectatei fericiri. S-au dus vremurile când te căsătoreai din dragoste. Acum, interesul e mai important.
Tânărul pare să fi intrat deja în rolul de bărbat în casă: intră în biroul funcţionarului pentru a negocia ca mariajul să fie oficializat cât mai curând. Se întorce imediat cu un răspuns favorabil.
„Hai că am vorbit cu asta. Vine să facă anchetă să vadă dacă într-adevăr ne-am luat. Dar rezolvăm cu şpagă. Tu trebuie să dai şpagă asistentului social patru, cinci mii de euro. În primăria asta se merge pe şpăgi mari. Dacă nu dai, trebuie să fii de două, trei ori pe săptămână aici când vine el. Dar să ne rezolve săptămâna asta dacă îi dăm bani”, spune Robert.
Înainte să plecăm din primărie, funcţionarul ne spune ce acte trebuie să aducem: „Stabiliţi data când vă cununaţi, 10 zile prenupţialele, în ziua respectivă se ţine cununia şi vă înmânează şi certificatele de căsătorie”.
Anul trecut autorităţile au dat în vileag peste 20 căsătorii de convenienţă.
„Elementele care stau la baza depistării unei căsătorii de convenineţă: coabitarea matrimonială nu există, soţii nu sunt consecvenţi în declaraţii. În primele trei luni ale anului, în Bucureşti, au fost descoperite două căsătorii de convenienţă”, precizează Ermina Mihai, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General pentru Imigrări.
Autorităţile se plâng că nu au suficienţi oameni şi resurse pentru a descoperi astfel de căsătorii aranjate. Odată ce sunt prinși, falșii miri își pierd insă dreptul de ședere în România și nici nu se mai pot întoarce timp de cel puțin un an. Potrivit statisticilor oficiale, din cei aproape 50.000 de cetățeni străini care au reședința în România, mai mult de jumătate și-au câștigat acest drept prin căsătoria cu un cetățean român.