BUSINESS CLUB. Somonul modificat genetic ar putea ajunge pe farfurie

Negocieri în coaliție: PSD ar urma să dea premierul, împărțirea ministerelor rămâne neclară. Ce spun partidele despre cererile USR

Noi detalii în cazul băiatului mort la Spitalul din Târgu Jiu: Medicul de gardă nu a completat foile de observație

Iohannis: Nici CSAT, nici un serviciu nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni

Iohannis spune că alegerile prezidențiale ar trebui organizate „destul de repede”

Condițiile în care Klaus Iohannis ar demisiona din funcție. Ce a răspuns președintele

Zile de doliu la Timișoara în amintirea eroilor căzuți în Revoluția din 1989. Mărturiile revoluționarilor

USR pune opt condiții ca să intre la guvernare. Reacția PSD-PNL-UDMR la cererile anunțate de Elena Lasconi

Bătaie între jandarmi într-un restaurant din București. Unul dintre ei a ajuns în comă la spital

Accident grav pe un șantier din Capitală. O placă de beton a căzut peste un utilaj în care ar fi o persoană

Numai că există şi o altă faţetă a acestei prezentări, modificările genetice pot duce la boli grave pentru cei care le mănâncă. E o întreagă controversă pe această temă, tocmai de aceea, până acum, niciun animal modificat genetic nu a ajuns, oficial, în galantare. Însă Statele Unite par pregătite să facă primul pas.

Somonul, un peşte apreciat în toată lumea, are toate şansele să fie primul animal modificat genetic, care va ajunge în farfurii. O companie americană care se ocupă de mâncarea de laborator a reuşit să obţină în Canada autorizaţia de a cultiva la scară industrială icre provenite de la un somon modificat genetic, conform El Pais.

Odată obţinută autorizația, americanii vor exporta 100.000 de icre în ferma piscicolă pe care o dețin în Canada. Următorul pas este acela de a exporta şi spre alte crescătorii icrele provenite de la peştii modificaţi genetic. Ar fi practic este prima prelucrare la scară industrială a unui animal modificat genetic.

Somonul despre care se vorbește are două secvențe de ADN. Prima este o genă a hormonului de creştere luată de la un somon normal, iar cealaltă aparţine unei alte specii înrudite, dar care se găseşte la latitudini cu climă mai rece.

Şi asta pentru că, în general, temperatura este principalul factor care limitează mărimea somonului atlantic sălbatic, frigul inhibând gena hormonului de creştere.

În urma acestei modificări genetice, se obţine un somon atlantic care creşte de două ori mai repede decât în condiţii normale. Adică are nevoie doar de un an şi jumătate, în loc de trei, pentru a ajunge la greutatea obişnuită pentru exploatarea comercială.

Cel puţin pentru moment, somonii nu vor ajunge în galantare până când nu vor fi obţinute şi avizele Agenţiei Americane pentru Reglementare în domeniul Alimentelor. Însă compania americană este sigură ca va primi si acest aviz. Documentul ar putea avea impact la nivel mondial. Asta în contextul în care 30 de specii de peşti modificaţi genetic așteaptă astfel de avize.

O astfel de decizie ar deschide o cutie a Pandorei, şi ar încuraja comercializarea altor animale modificate precum bovinele rezistente la boala vacii nebune sau porcul cu mai puţin colesterol.