BUSINESS CLUB. Românii evită băncile

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

În multe cazuri, oamenii evită băncile pentru că nu au încredere în ele. Alteori nu au nevoie de ele. Şi ar mai fi şi situaţia populaţiei din mediul rural, care nu are acces la serviciile financiare nici dacă şi-ar dori, pentru că băncile nu şi-au extins sucursalele la sate. Înfiinţarea unei divizii bancare a Poştei Române şi plafonarea plăţilor cu banii jos ar putea creşte gradul de bancarizare al populaţiei. Dar relaţia populaţiei cu băncile va continua să fie una complicată.

Unul dintre principalele motive pentru care contactul dintre bănci și populație este unul redus este neînțelegerea serviciilor financiare. Poate cel mai bun exemplu este cel al cardurilor bancare. Răspândirea lor a crescut în momentul în care companiile au încetat să mai dea salariile în mână și au început să le vireze în conturile curente ale angajaților. Cele mai recente date ale BNR arată că populația are 14 milioane și jumătate de carduri, însă folosește doar 11 milioane dintre ele. Trei milioane de carduri zac nefolosite prin sertare sau portofele, iar mulți dintre posesorii lor nu sunt conștienți că un card nefolosit continuă să acumuleze comisioane.

Chiar și cardurile folosite nu sunt utilizate așa cum trebuie. Populația preferă să își scoată banii din bancomate și să achite astfel comisionul de retragere, deși plata direct cu cardul este scutită de comision.

Însă neînțelegerea produselor financiare este mult mai periculoasă în cazul împrumuturilor. La finele anului trecut 3 milioane și jumătate de români plăteau rate pentru cel puțin un împrumut. Numărul lor este cu 600.000 mai mic decât înainte de criză. Au dispărut din statistici atât cei care au apucat să își ramburseze creditele, cât și restanțierii care au fost transferați de bănci în administrarea recuperatorilor de creanțe. Cei care nu au înțeles cum funcționează dobânzile și comisioanele băncilor și care nu au luat în calcul o scădere a veniturilor au ajuns forte repede supraîndatorați în momentul în care au fost concediați sau salariile lor au fost diminuate.

Băncile au aproximativ 5 milioane de clienți în România, adică aproximativ 60% din populația activă a țării. Sunt în mare parte oameni de la oraș. În mediul rural băncile au puține sucursale și bancomate și, de obicei, acestea deservesc mai multe localități. Criza nu a făcut decât să înrăutățească această situație, pentru că băncile și-au redus rețelele și numărul de funcționari în dorința de a reduce cheltuielile. Poșta a anunțat de curând că vrea să deschidă și un serviciu bancar, care ar putea extinde accesul populației din mediul rural la serviciile financiare.