Buline roșii, degradare și dispreț. Cum au ajuns ruine clădirile celui mai mare arhitect modernist român

În anul 1927, când s-a întors de la Paris de la “Ecole Des Beaux Arts”, arhitectul Horia Creangă și-a propus să transforme capitala României într-un oraș european modern. A reușit. În numai 16 ani de carieră remarcabilă, avea să lase moștenire orașului clădiri manifest, blocuri de locuințe, clădiri industriale, cinematografe, stadioane, hale, fabrici, gări și foarte multe vile comandate de personalități sofisticate. Dacă astăzi s-ar plimba prin București, și-ar vedea proiectele geniale lăsate în paragină, ziduri scorojite, consolidări neterminate și bucureșteni care habar n-au cine a fost Creangă. Cei mai mulți. Poate, doar numele să le amintească de povestitorul Ion Creangă, al cărei nepot a fost și cu care, fizic, semăna izbitor. Despre primul bloc de locuințe făcut de Horia Creangă în București după ce s-a întors de la Paris, tobă de Bauhaus și de Le Corbusier, mai jos la “Make Bucharest Great Again”, un proiect B365 dedicat salvării patrimoniului orașului.

Citește articolul integral pe b365.ro