BONTON | Nepoți de împrumut pentru bătrânii singuri
Moldova este cea mai săracă regiune din Uniunea Europeană, arată Eurostat. Cei mai afectați sunt vârstnicii din zonele izolate. Din acest motiv, un grup de elevi de la Colegiul Naţional "Ştefan cel Mare" din Hârlău, judeţul Iaşi, încearcă, de câteva luni, să schimbe destinele unor bătrâni.
Tanti Virginia trăieşte singură în satul Pârcovaci. Pentru a ajunge la ea, elevii au de străbătut 12 kilometri, dus-întors. Încearcă să o viziteze săptămânal, chiar dacă drumul până aici îi costă mai mult decât banii lor de buzunar.
Gabriel Chipara, elev voluntar: „Sunt cam 10 lei dus-întors, plus pentru că mai cumpăram pentru bătrâni fructe și ce mai aveau nevoie, ajungeam la 20 de lei și la 20 de lei pe săptămână nu-i chiar așa de ușor pentru părinții mei.”
Pentru că îşi dorea cu orice preţ să îi ajute pe "bunicii fără nepoţi", Gabriel a lucrat în vacanţa de vară şi cu banii strânși a reuşit să-i viziteze în continuare. Bâtrânii nu au nevoie doar de o masă caldă, ci și de o mână de ajutor în gospodărie.
Daniela Psecariu, elevă voluntară: „Încercăm să ridicăm acest perete, să facem casa ușor confortabilă, măcar să nu mai intre frigul și ninsoarea.”
Din grupul de voluntari fac parte acum peste 40 de tineri, cu vârste cuprinse între 12 şi 19 ani. Ştefana Ciubotaru este cea mai mică, dar ştie foarte bine ce înseamnă generozitatea.
„E un sentiment ciudat. Persoanele sunt foarte necăjite și când știi că tu ai toate posibilitățile, iar ei nu au absolut nimic, e ceva parcă ireal”, spune Ștefana.
Liliana Bulgagiu, psiholog și coordonator de proiect: „Am pornit de la o poveste, o poveste a unei bunicuțe și am ajuns la 15 destine, care au devenit stil de viață pentru tinerii noștri, toată vara i-au vizitat, au făcut activități pentru aceștia, iar acum încercăm să scriem o altă filă din povestea Poiana cu destine, o poveste de Crăciun.”
În timp, voluntarii au devenit o adevărată familie pentru seniori. Îi ascultă, le spun o vorbă bună şi îi fac să se simtă iubiţi şi respectaţi.
-Și ce să vă mai aducem noi?
-Ce să mai îmi aduceți? Sănătate.Vă mulțumesc frumos și să vă dea Dumnezeu sănătate la toți care ați venit la mine.
Tot în satul Pârcovaci locuieşte şi Tanti Elena, căreia copiii îi spun mama Ileana.
- O pătură ți-am adus, două pături, să-ți țină de cald. Și aici o haină și un batic.
Dacă la început oamenii au fost neîncrezatori în binele care le bătea la uşă, după mai multe vizite, batrânii şi-au deschis şi casa, dar şi inima.
„Cred că asta a fost cea mai mare provocare pentru tinerii noștri și pentru noi, adulții în acest proiect, în acest demers, în a găsi liantul acela uman și în a accepta că le oferim necondiționat. Pentru foarte mulți dintre ei, mai ales pentru bătrânii singuri o vorbă bună și o vizită neașteptată fac mult mai mult decât orice”, adaugă Liliana Bulgagiu, psiholog și coordonator proiect.
„Cum să nu mă bucur dacă nu deschide nimeni ușa”, spune mama Ileana.
Mulţi dintre voluntari sunt olimpici la matematică şi informatică, iar performanța cere muncă. Cu toate acestea îşi fac întotdeauna timp şi pentru cei care au nevoie de ei.
„Sunt elevi serioși, elevi care învață, elevi care au o pregătire bună. Au înțeles că trebuie să facă și acțiuni de voluntariat. Și le fac într-un mod foarte bine și foarte gândit, fără să-i afecteze la învățătură”, spune prof. Aurel Neicu, directorul Colegiului National "Stefan cel Mare".
În "Poiana cu destine", aşa cum se numeşte proiectul tinerilor, este loc pentru oricine crede în puterea voluntariatului.
Daniela Psecariu: „Pentru mine voluntariatul înseamnă solidaritate. Înseamnă dorința de a ajuta pe aproapele tău.”
Raluca Ciubotaru: „Cred că voluntariatul este o portiță de a ieși din toată monotonia asta, o portiță care te duce spre alți oameni, care te face fericit și care te face să pui suflet.”
„Și-au dezvoltat abilitatea de a dărui fără a aștepta ceva în schimb, pentru că voluntarii au o inimă mare și a fi voluntar înseamnă a te oferi, pentru că oferindu-te celuilalt te oferi către tine, te orientezi către tine și te deschizi, este o posibilitate de a te cunoaște mai bine”, mai spune Liliana Bulgagiu, psiholog și coordonator proiect.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
