În Ținutul Buzăului, zonă declarată Geoparc Internațional UNESCO în 2022, se află o așa-numită „blue zone”, adică o regiune în care mulți membri ai comunității au o durată de viață neobișnuit de lungă comparativ cu media populației de pe restul planetei.
Potrivit datelor statistice ale primăriri Mânzălești, din Valea Slănicului, din cei 2.000 de locuitori, 40 au vârste de peste 90 de ani, ceea ce reprezintă circa 2% din populație. Această incidență este una neobișnuită, fiind de 4 ori mai mare comparativ cu media națională din România, unde, potrivit ultimului recensământ, din populația totală de 19,053 de milioane de locuitori, 102.000 de persoane sunt trecute de 90 de ani, respectiv 0,5 din populație.
Procentul din Mânzălești este comparativ cu cel din faimoasele „zone albastre” cum sunt insula grecească Ikaria, Sardinia, din italia sau peninsula Nicoya, din Costa Rica.
Asociația Ținutul Buzăului, în colaborare cu Digi World, a documentat viața bătrânilor din această zonă, pentru a afla care este secretul longevității lor.
„O dată cu eforturile noastre, și ale partenerilor noștri, de a introduce Ținutul Buzăului în grupul select al Geoparcurilor UNESCO am descoperit în regiune adevărate comori, care depășesc zona atracțiilor turistice sau gastronomice și intră în sfera bunăstării și calității vieții la care aspirăm cu toții. Primele episoade realizate de Digi World în parteneriat cu noi au dezvăluit un filon de longevitate surprinzător, pe care am hotărât să-l explorăm prin noi filme documentare realizate în cadrul unui proiect al Geoparcului. Vrem să scoatem la lumină toate aceste lucruri pentru ca românii și întreaga lume să afle despre ele”, a declarat Răzvan-Gabriel Popa, manager al Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului.
Întreg Ținutul Buzăului este un exponent al longevității, poate și pentru că aici s-a păstrat un stil de viață sănătos, încă profund legat de ritualurile agricole și de tradiții vechi. Oamenii locului consumă alimente curate, cultivate de ei în grădină, muncesc și fac mișcare neîntrerupt, țin post, mănâncă și beau moderat, sunt împăciuitori și își pun viața în mâna destinului, mentalitate ce le dă o detașare și o putere stoică de-a trece peste greutăți. La toate acestea contribuie aerul nepoluat, sarea, relieful, pădurile și vibrația specială a acestei zone atât de dăruite de natură.
Însă această viață simplă și naturală e pe cale de dispariție: zona se depopulează iar tinerii preferă orașul și stilul său de viață comod, dar deseori toxic.
Secretele unei vieți lungi și tihnite
O echipă de filmare a Geoparcului a realizat o serie de documentare, intitulate „Ținutul, bucată cu bucată”, despre longevitate și efemeritate, două extreme care coexistă într-una dintre cele mai puțin cunoscute și mai frumoase regiuni ale României. Longevitate, pentru că oamenii trăiesc aici vieți atipic de lungi, dar și efemeritate, pentru că acest stil de viață e pe cale de dispariție.
„Noi ne-am propus să-l conservăm pentru memorie, să-i captăm cinematografic înțelepciunea și vigoarea într-o serie de documentare despre cel mai sustenabil stil de viață: comuniunea cu natura. Să reînvățăm de la bătrânii din Ţinutul Buzăului ce știam și am uitat: simplitatea, cumpătarea și bunul simț”, spune coordonatoarea proiectului de documentare video, Anca Grădinariu, realizatoare Digi World și membră a Asociației Ținutul Buzăului.
„Ne-am dat seama că am avem în fața noastră o comoară, ceva foarte prețios: am reușit să descoperim și să filmăm repere umane veritabile, de la care putem reînvăța cum să ducem o viață sănătoasă, independentă până la adânci bătrâneți, în pace cu sine și cu mediul înconjurător. Toate acestea într-o lume modernă în care prezervarea naturii și sustenabilitatea au devenit niște urgențe. Nu ne vom opri aici: vom continua să stăm de vorbă cu oamenii zonei, să le ascultăm sfaturile, îi vom filma în timp ce-și duc viața așa cum știu de decenii, ca să le descoperim incredibila vitalitate, longevitate, înțelepciune și reziliență. Vom reînvăța ce am uitat: să trăim în armonie cu natura. Mult și bine”, mai spune Anca Grădinariu.
Anca Grădinariu a stat de vorbă cu zeci de seniori pentru a afla secretul a ceea ce-i ține în viață, simțindu-se acum ca o adevărată membră a comunității. „Când vin aici, în Valea Slănicului, ca să filmez, oamenii vin la mine și-mi povestesc de rudele și cunoștințele lor care au 90, 100 de ani, și care sunt în continuare vibranți și muncitori. Sunt bătrâni care n-au auzit în viața lor de lifestyle și totuși au adoptat un mod sănătos de a trăi pentru că așa l-au moștenit sau pentru că bunul simț și experiența i-au învățat că e alegerea corect. Cu ajutorul cunoștințelor pe care le-am căpătat în urma unui master în sociologia consumului, am realizat, practic, o cercetare calitativă, cu rezultate nu foarte diferite de cele documentate în cartea sau documentarul Blue Zones. Cred că e menirea unor instituții abilitate să investigheze într-o manieră cantitativă, mai temeinică, acest fenomen atât timp cât acesta încă mai există (în Valea Slănicului sau în altă parte), pentru că concluziile lui ar putea ajută enorm societatea românească și dorința noastră de a trăi o viață mai lungă și mai sănătoasă”.
Nea Gică Baciu, cel mai bătrân vânător din țară
Nea Gică Baciu, cel mai bătrân vânător din țară, a ajuns la venerabila vârstă de 101 de ani, dar este plin de energie.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Este crescător de animale, vânător, dulgher, agricultor, bucătar, rachier, cântăreț din fluier şi din frunză și un mare povestitor... Trăiește singur în vârf de munte, la capătul unei pante abrupte care ar putea să-i scoată sufletul unuia de două ori mai tânăr. Îi place solitudinea - „sunt ca Danil Sihastru” - și nu vrea „să-l calce toată lumea, toată ziua”. Vara trecută n-a găsit muncitori să vină la lucru, așa că și-a cosit și prășit domeniul împreună cu fiica sa, Roneta. A muncit neîntrerupt, așa cum știe de la tatăl său și nu s-a oprit nicio clipă din cântat melodii învățate de la bunicul.
Dar Nea Gică nu e singurul: în zona Buzăului, nonagenarii care lucrează pământul la fel ca în tinerețe şi se gospodăresc singur sunt o normalitate. Și mulți dintre centenari sunt încă activi. O femeie dim Mânzăleşticare a trăit 113 ani.
Care este misterul? Aerul, relieful, credința profundă, faptul că își procură hrana din propria gospodărie, optimismul, pofta de viață, moștenirea genetică, stilul de viață minimalist. Toate acestea, plus încă ceva: o profundă comuniune cu natura, o înțelegere a ritmurilor şi ritualurilor ancestrale.
Meniul lui nea Gică se bazează pe prune, pe dovleac şi pe vechiul cuptor cu lemne. Nelipsită e și țuica, făcută la un cazan mai bătrân decât el.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Despre Asociația Ținutul Buzăului
Asociația Ținutul Buzăului este organizația care manageriază Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului, în parteneriat cu Consiliul Județean Buzău și Universitatea din București. Este o organizație non-guvernamentală care derulează proiecte de dezvoltare durabilă, implicare civică, educație, economie și protecția mediului. În perioada 2020-2022, alături de Consiliul Județean Buzău și Universitatea din București, Asociația Ținutul Buzăului a realizat demersurile pentru dobândirea statutului de Geoparc Internațional UNESCO pentru acest teritoriu. Misiunea acesteia e de a construi un model de dezvoltare sustenabilă folosind ca resursă primară patrimoniul natural și cultural al zonei. Asociația include specialiști în geologie, științe socio-culturale, dezvoltare sustenabilă, arii protejate, educație, design grafic, IT, implicarea comunității, management de destinație și conservarea patrimoniului natural și cultural. Scopul lor este de a îmbunătăți calitatea mediului și viața comunităților din zonă, dezvoltând capacitatea acestora de decizie și mobilizare și promovând dezvoltarea turismului alternativ, în armonie cu mediul.
Editor : D.C.
