Specialiştii Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii au demonstrat reporterilor Digi24, în laborator, diferenţa de comportament la seism a celor două tipuri de construcţii.
„Introducem cutremurul de suprafaţă şi vedem că această clădire, care era rigidă până acum, capătă deplasări care pot duce şi la ciocnirea de clădirea din apropiere”, explică Emil Sever Georgescu, director științific în cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii.
În Bucureşti, 2.000 dintre cele 11.000 de blocuri au la parter spaţii largi. Imobilele cu astfel de săli sunt mai nesigure la un seism cu magnitudinea de peste 7, în comparaţie cu blocurile care au apartamente la parter. Şi mai rezervaţi sunt specialiştii în cazul blocurilor ridicate dupa 1930.
Normele de siguranţă impuse după cutremurul din 1977 prevăd folosirea unor stâlpi de susţinere de două ori mai groşi pentru a conferi mai multă siguranţă.
„Nu putem avea aceleaşi pretenţii de la fiecare generaţie de clădiri, iar cele de dinainte de 1940 ştie toată lumea că acesta este motivul, lipsa lor de rezistenţă sau o rezistenţă întâmplătoare şi, de aceea, ne temem de ele”, spune Emil Sever Georgescu.
Şi o casă care a rămas fără anumiţi pereţi, după reamenajare, este mai puţin sigură.