Nu e nimic rău în asta, dacă în societate funcționează totuși principiul meritocrației. Lucru cel puțin discutabil în România. Pe de altă parte, o astfel de societate colectivistă este specifică mai ales societăților est-europene. Un astfel de grup tinde să exprime mai mereu valori în care cred toți membrii sau măcar majoritatea lor. Cine crede altceva mai bine tace, iar dacă nu tace riscă oprobriul sau izolarea. Acest tip de reacție explică mult și din populismul politicienilor noștri.
Problema este că într-o societate majoritar colectivistă se găsește cu greu cel dispus să facă primul pas, care mai apoi, să fie urmat și de ceilalți.
La polul opus se află societățile autonomiste, formate din indivizi cu puncte de vedere diferite și în care dezbaterile reprezintă o practică uzuală. Astfel de indivizi există și în societatea românească, dar a fost nevoie de mai multe șocuri pentru a-i trezi. În acest caz, de drama de la Colectiv.
Nici o societate autonomistă nu e rea sau bună în sine, însă, spun sociologii, ea caracterizează într-o mai mare măsură democrațiile occidentale. În Uniunea Europeană, doar Bulgaria, Grecia și Portugalia au un profil similar cu cel al României. Prin urmare, s-ar putea ca revolta pornită de la incendiul din Clubul Colectiv să aibă o miză mult mai mare. Mai precis, aderarea în sens psihologic individual la modelul cultural al Uniunii Europene. Protestatarii nu mai vor să fie prizonierii unui sistem corupt, definit mai ales prin nepotisme, pile și relații.
În contradicție cu acest sistem, protestatarii exprimă valori ca "încredere" si "cooperare". În general, e vorba de oameni tineri, care au primit o educație diferită de cea a părinților. Cu sau fară declicul din clubul incendiat, generația nouă tot ar fi încercat mai devreme sau mai târziu să își impună punctul de vedere. Deși necesare, protestele în sine nu sunt suficiente. Protestarii trebuie să înțeleagă faptul că manifestațiile care se întind pe perioade lungi creează și un vid de putere. Poate suna ciudat, dar de această criză poate beneficia exact sistemul pe care vor să îl îndepărteze. Membrii grupurilor "colectiviste" pot ajunge la concluzia corectă până la un punct că orice guvernare e mai bună decât anarhia.
Sub o formă sau alta, cam asta s-a încercat la ultimele proteste. Însă grupurile care au încercat să se încaiere cu forțele de ordine și să denatureze sensul protestelor nu au avut succes. Asta pentru că în general, indivizii care au ieșit în stradă în ultima săptămână sunt oameni educați, care au puncte de vedere puternice și sunt mai greu de manipulat.
Daniel David este profesor de psihologie clinică și psihoterapie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Urmăriți în materialul video de mai jos explicațiile profesorului Daniel David date în emisiunea Biziday de la Digi24: