Biserica, un model de afacere de succes în România. Păreri pro și contra

Din banii adunați de pe urma taxelor și impozitelor pe care românii le plătesc anual, statul direcționează 540 de milioane de euro pentru finanțarea cultelor. Suma este egală cu 0, 4% din PIB.

Statul plăteşte salarii, impozite, asigurări de sănătate şi contribuţii sociale pentru aproximativ 46.000 de reprezentanţi ai cultelor - aproape 17.000 de preoţi, 19.000 aparţinând „personalului neclerical” şi 10.000 de profesori de religie, un număr aproximativ egal cu cel al medicilor din România. Fondurile bugetare alocate anual pentru plata preoţilor şi a celorlalţi reprezentanţi ai bisericilor sunt de aproximativ 750 milioane de lei. Prin comparaţie, aceşti bani ar permite: creşterea cu 60% a salariilor medicilor sau construirea, în numai doi ani, a unui spital regional de urgenţă, reabilitarea secţiilor de obstetrică-ginecologie şi neonatologie din 60 de spitale, realizarea anuală a 25 km de autostradă sau acordarea, gratuită, a unui laptop performant fiecarui copil care începe şcoala, arată datele Asociaţiei Secular-Umaniste din România (ASUR).

Biserica Ortodoxă nu se bazează doar pe finanțarea de la stat, are numeroase afaceri de casă și, potrivit statisticilor, bisericile câștigă anual zeci de milioane de euro de la nunți, botezuri și înmormântări. Funeraliile sunt sursă de întreținere pentru oameni care practică meserii ce nu sunt trecute în nomenclator - bocitoarele și groparii. Aceștia din urmă pot câștiga chiar și 3.000 de euro pe lună.

Pe de altă parte, Biserica vinde în regim de exclusivitate produse create de industria proprie, fie în magazine, fie în biserici. Mâna de lucru e generos plătită de la bugetul de stat.

Citiţi şiPARADOX. Avem de două ori mai multe biserici decât şcoli şi spitale

Catedrala Mântuirii Neamului, un proiect cu finanțare generoasă

Catedrala Mântuirii Neamului a ajuns la cota zero. Structura celor trei subsoluri ale clădirii a fost finalizată, iar constructorii nu se opresc din lucru nici în zilele de sarbatoare. Lucrările au început în 2010, iar investiţia este estimată la 400 de milioane de euro.

Catedrala Mântuirii Neamului va fi mai înaltă decât Palatul Parlamentului. Va avea 110 metri, cât un bloc cu 30 de etaje. Suprafaţa „Bisericii Poporului” va fi de 38.000 de metri pătraţi, adică a zecea parte din „Casa Poporului”.

Catedrala va avea cinci etaje, 12 lifturi, 250 de locuri de parcare subterane şi 500 de locuri de cazare. Patru sute de muncitori lucrează în două schimburi pentru a termina construcția până în 2015.

A fost turnal lăcaşul, iar acum se lucrează la cele trei subsoluri. Constructorii spun că termenul de finalizare a primei faze la roşu va fi la sfârșitul acestui an. La final, Catedrala Mântuirii Neamului va fi a doua cea mai mare din lume, după Bazilica Sf. Petru din Vatican.

După 1989, au fost ridicate peste 4.000 de biserici, aproape un sfert din numărul total al lăcaşurilor de cult din România. Numai în Bucureşti, Biserica a primit 12 hectare de teren pentru noi construcții.

Numai în 2011, Guvernul a virat în conturile Bisericii opt milioane de euro, bani din fondul de rezervă. S-a întâmplat ani la rând, de când a început acest proiect fiecare Executiv a donat.

Intră în calcul, când e vorba de colectă, și administrațiile locale. Capitala conduce detașat, un sfert din colecta națională provenind din partea Bucureștiului. Primăria Capitalei a donat 10 milioane de lei. În 2011, pe site-ul Ministerului de Finanțe, Patriarhia figura cu un excedent financiar de 6,6 milioane de euro.

Braşov. Biserica evanghelică face bani din chirii

Afaceri de succes are în Braşov și Biserica Evanghelică. Imobile din centrul vechi al oraşului au fost retrocedate cultului, iar reprezentanţii săi încasează lunar mii de euro din chirii. Numai de la Consiliul Judeţean, Biserica Evanghelică primește aproape 6.300 de euro de pe urma sediului Maternităţii.

Biserica Evanghelică mai deține Muzeul de Arte, de Etnografie, dar și spații ale Direcției pentru Protecția copilului. Biserica a cerut chiar și plata retroactivă a chiriei, din 2008. Biserica Neagră, administrată de Biserica Evanghelică, are, anual, peste 100.000 de vizitatori, iar câștigul este de peste 300.000 de lei.

Bani din pelerinaje nedeclarate la Fisc

Pelerinajele sunt o altă afacere din care biserica reuşește să câştige foarte mulţi bani. Potrivit Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, numai în Israel ajung anual 44.000 de credincioşi. Pelerinajele la locurile sfinte sunt organizate de Biserica Ortodoxă Română, însă oficial sunt declaraţi doar 200 de turişti.

Tariful pentru un astfel de pachet pornește de la 600 de euro de persoană. Agenția de turism a Bisericii ar trebui să aibă venituri minime de peste 600.000 de euro, pentru doar 1.000 de pelerini. Anul trecut, BOR a declarat la Finanțe sub 100.000 de euro din această activitate, adică ce s-ar fi realizat din vânzarea a mai puțin de 200 de pachete turistice. Războiul dintre agențiile de turism și Biserică este unul deschis, soldat cu amenințări publice de ambele părți.

BOR câștigă anual 5 milioane de euro numai din vânzarea de lumânări

Biserica Ortodoxă Română poate deveni model de business pentru orice om de afaceri. Funcţionează ca o adevărată multinaţională, cu zeci de mii de angajaţi, rulează milioane de euro, importă, dar şi exportă produse fabricate în mănăstiri. Hoteluri, restaurante, agenţii de turism şi zeci de mii de hectare de pădure şi de teren arabil se află în posesia Bisericii.

Biserica importă lumânări și candele din Grecia cu circa cinci milioane de euro, în fiecare an, și le vinde aici la preț dublu. Mai exact, le cumpără cu 2 lei și le vinde cu 4 lei. În plus, Biserica obține venituri și din exportul veșmintelor preoțești fabricate la mănăstirea Pasărea. Un veșmânt de circa 100 de euro se vinde în Rusia cu 3.000 de euro. Venituri se obțin și de pe urma exploatării podgoriilor, dar și a pădurilor pe care le deține Biserica.

Toma Pătrașcu: Suma care se dă anual bisericilor, mai mare decât arieratele statului la plata medicamentelor

„Suma de 540 milioane de euro ar putea fi subestimată. Nu e o cifră anunţată de un organism de control, provine de la Patriarhie. Ne putem pune problema de ce statul nu publică transparent finanţările către culte. Cifra a fost publicată în urmă cu câteva luni într-un comunicat al BOR. În urmă cu zece zile, cineva de acolo a înțeles ce a însemnat publicarea unei astfel de cifre și toate referirile au dispărut de pe site-ul Patriarhiei, ziarul Lumina”, a declarat Toma Pătraşcu, vicepreşedintele Asociaţiei Secular-Umaniste din România.

„Pe noi ne interesează relația sulfuroasă dintre Biserică și stat, problema nu e că Biserica cere bani, ci că statul îi dă bani. Răspunsul îl putem vedea, poate, în investigațiile presei, se vede cum la fiecare ciclu electoral politicienii încearcă să obțină favorurile clerului. Preoții sunt dispuși să facă o campanie electorală, indiferent pentru cine, dacă se plătesc anumite taxe”, a adăugat el.

„Suma care se dă anual bisericilor e mai mare decât arieratele statului la plata medicamentelor”, a subliniat Toma Pătrașcu.

„Teoretic, activitățile economice ale Bisericii ar trebui impozitate. În practică, iată un caz ca la mănăstirea Argeșului, unde s-a construit un hotel, vin oameni, mănâncă la restaurant, nu se dă bon fiscal. Garda Financiară a făcut descindere acolo. A mai fost situația de la Mitropolia Tomisului, unde s-a pus sub sechestru Palatul Mitropolitan, pentru a se recupera datorii vechi de ani de zile”, a mai declarat el.

Mircea Kivu: Religia e o afacere personală

„Reţeta succesului stă într-o confuzie care se perpetuează de mulţi ani, cea a relaţiei dintre Biserică şi stat. Religia e o afacere personală. Din punct de vedere juridic, Biserica e o organizație non-guvernamentală, creată de oamenii cu credinţe similare. Statul n-ar trebui să finanţeze acest gen de organizație, e în neregulă faptul că se finanţează de la buget construcţii și reparaţii de biserici, altele decât cele de patrimoniu.

Fiecare biserică e proprietatea comunității respective. Să fie finanţate de comunităţile respective. Nu e normal ca bugetul primăriei să facă donaţii pentru construcţia Catedralei Neamului.

E o organizaţie care trebuie să-şi acopere cheltuielile din ceva. Pelerinajele sunt acţiuni de turism. Trebuie discutat ce se întâmplă cu profitul. Dacă merge la opere de binefacere, lucrurile pot avea o justificare. Agentul de turism plăteşte impozite şi e concurat de o organizaţie care face acelaşi lucru, dar nu plăteşte impozit.

Mai multă transparenţă ar arăta faptul că Biserica are suficiente venituri pentru a mai avea nevoie de ajutorul statului. Unele surse de venit nu sunt tocmai legale, cum sunt pelerinajele.

Faţă de primele sondaje din 90, nivelul încrederii a scăzut, dar pe primele două locuri la încredere s-au situat Biserica şi armata. Au un lucru comun. Sunt instituții organizate după o ierarhie organică de tip piramidal. Trecerea la economia de piaţă nu a adus o apetenţă prea mare a publicului pentru instituţiile democratice.

Poporul român pare să fie unul dintre cele mai religioase. Religiozitatea românilor e ciudată. Se înghesuie la moaşte. Işi dau coate nu tocmai creştineşte”, spune sociologul Mircea Kivu.

„Noi, românii, avem mari lacune. Dialogăm puțin și tranzacționăm mult și netransparent”

„Averea Bisericii nu este a clerului superior, așa cum încearcă să se inducă. Aparține creștinilor ortodocși. Din când în când statul secularizează această avere și le ia creștinilor bunurile pe care le-au donat către Biserică. Acel patrimoniu nu a fost niciodată restituit Bisericii. Sunt de acord să facem o finanțare transparentă”, a explicat Cristian Curte, jurnalist Radio România Actualități.

Acesta a mai spus că pe dealul unde va fi construită Catedrala Neamului au mai fost trei biserici, care au fost demolate.

„ONG-urile care au investit bani în vremea lui Călin Popescu Tăriceanu nu își mai pot recupera TVA-ul. Investiția va aduce statului un TVA în jur de 100 de milioane de euro, bani pe care Biserica îi bagă în buzunarul statului. Aceste donații sunt o formă prin care TVA-ul se reîntoarce la Biserică”, a mai afirmat Curte.

Jurnalistul este de părere că, prin construirea Catedralei Neamului, Biserica mișcă industria construcțiilor și creează locuri de muncă.

„Dialogul este util atâta vreme cât nu se poartă cu patimă sau nu sunt interese ascunse. Noi, românii, avem mari lacune. Dialogăm puțin și tranzacționăm mult și netransparent”, a conchis Cristian Curte.

Preot laMitropolia Ardealului: Vom obosi să explicăm că nu suntem niște hoți

„Este un pic aberant pentru că până acum nu am ascultat o chestiune de dialog, ci un dosar de acuze. E ca și cum trebuie să acuzi Biserica pentru că funcționează. E ceva ce funcționează în România și trebuie trântit neaparat. La baza Bisericii se află morala față de economie și de lucrurile pe care le are la mână. Tot ce înseamnă produs, lumânări, veștminte, toate sunt fiscalizate la centimă. Din Rusia ne vin veștminte care ne doboară financiar. Sistemul de pelerinaj a fost rediscutat cu operatorii de turism, care au reuși să vadă că ceea ce raporta Biserica era cât se poate de corect”, este de părere Constantin Necula, preot la Mitropolia Ardealului.

Acesta s-a întrebat cum ar trebui evaluate eforturile pe care le face un preot pentru credincioși.

„Munca mea de om al Bisericii nu este să fiscalizez eforturile făcute, dar mă întreb cât costă mâna mea de preot pe fruntea unui bolnav pe care nu îl mai vizitează nimeni în spital? În ce harometru trebuie să investească societatea ca să-și dea seama ce eforturi majore umane, morale, culturale, și duhovnicești țin în viață un astfel de sistem?”, a întrebat retoric preotul.

Preotul Constantin Necula a afirmat că Biserica are o transparență totală în tot ceea ce face, mai ales în ce privește acțiunile sociale.

„Principiul legalizării în sărăcie mie îmi sună a comunism. Dacă Biserica este bogată și trebuie să o sărăcim ca să îi ținem pe ceilalți înseamnă că am ajuns un stat comunist înapoi.

Dacă vrem să învățam ceva de la Biserică este modul în care lucrează pentru binele comunității din care face parte. Foarte rar biserici nou construite care să nu aibă acțiuni sociale construite pe lângă, cum ar fi cantine pentru săraci. Biserica are o transparență totală în ceea ce privește acțiunile sociale. Biserica dă raport în fiecare an, ba chiar de trei ori pe an, dar în fața forurilor care sunt desemnate că o controleze în gestiuni. Faptul că se vede ce face Biserica, înseamnă că banii pot fi gestionați corect în România”, a explicat preotul.

Atunci când în discuția cu deputatul Remus Cernea a venit vorba despre legea cultelor, preotul a explicat că aceasta va fi întotdeauna comentată.

„Facem o lege, dar care în imediata secundă va fi atacată și noi vom obosi să explicăm că nu suntem niște hoți, cum părem în unele materiale din media, că nu ne batem joc de oameni”, a mai spus preotul Constantin Necula.

Spălătoria „Bob de rouă”, o altă afacere

O altă afacere care merge de minune este spălătoria ecologică „Bob de Rouă”. Biserica a vrut să se asigure că până şi banii cheltuiţi pentru serviciile de curăţare a veşmintelor se întorc în conturile instituţiei. Iar pentru ceilalţi clienţi, preţurile nu sunt deloc mici.

De la veșmintele preoțești, la pardesie, cămăși, rochii chiar de ocazie, sacouri, huse, draperii și chiar treninguri, pe toate acestea preoții BOR le pot curăța la curățătoria „Bob de rouă”, deținută de societatea Țarina păstorului SRL. Spălătoria se află la doar doi pași de curtea Patriarhiei, dar în listă nu scrie nimic despre spălarea păcatelor, pentru acest lucru, preoții trebuie să se întoarcă la biserică.