Modernizarea României a uitat pe drum peste 10.000 de familii care trăiesc şi acum la lumânare.
În marile oraşe, vechile contoare sunt piese de muzeu. În satele îndepărate, fac încă parte din cotidian. În unele cazuri, nici măcar atât.
„Sunt care...într-adevăr, cu lampa. Sunt familii care nu au!”, spune Nicolae Novăcescu, primarul comunei Cornereva.
Acest primar resemnat din Caraş-Severin are în subordine 9 sate fără curent electric. Cornel Sglimbea, unul dintre eroii electrificării României, nu a trecut pe acolo.
„Am băgat lampa lui Ilici în toate satele, aşa era atunci, în perioada aia, lampa lui Ilici... lu' Lenin ăla care era pe timpuri, spune Cornel Sglimbea, fost şef sector electricitate.
La cei 90 de ani ai săi se mândreşte că a electrificat, cum se spunea pe atunci, 30 de sate din Braşov şi Sibiu.
„Puneam toate becurile în tot satul. Era o lumină de ziceai că e pe bulevard în Bucureşti. Băi, ce frumos e la lumina asta, ca ziua!”, își amintește el.
Diferenţa dintre contorul din 1970 și cel din 2000 este în primul rând de câteva kilograme. Cu toate acestea, curentul care trecea prin acest aparat în urmă cu mai bine de 40 de ani era aproape gratuit.
Contoarele de acum pot măsura nu doar energia consumată din reţea, ci şi cea produsă în gospodărie cu ajutorul panourilor fotovoltaice sau a turbinelor eoliene. În plus, contoarele inteligente arată istoricul de consum pentru fiecare client şi compania de electricitate poate vedea unde reţeaua este slăbită şi există riscul producerii unei pene de curent.
„Cu aceste date anticipăm probleme în reţea şi putem interveni în avans”, spune Emil Constantinescu, reprezentantul unei companii de distribuţie a energiei.
Potrivit unui studiu al Autorităţii de Reglementare în domeniul Energiei, un român stă în beznă peste 6 ore în fiecare an din cauza penelor de curent. De până la zece ori mai mult decât în ţările vestice. Marile companii dau vina pe autorităţi pentru că acestea resping planurile de investiţii pentru a evita scumpirea curentului electric.