Șeful ELCEN spune că cel mai modern CET din București funcționează în prezent cu doar un cazan de apă fierbinte din cele șapte pe care le are. Unul este avariat, iar alte cinci, care funcționau cu gaze naturale, au fost închise pe 1 ianuarie, pentru că nu îndeplineau condițiile de mediu.
„Deci ele sunt scoase din uz, nu le mai putem folosi, normele europene asta impun!” explică Marcel Nicolaescu, director general ELCEN.
Așa se face că, în cazul unei avarii, CET-urile nu mai pot face rezerve de apă caldă. În total, 11 instalații de acest tip au fost închise numai în București. Între timp, banii locuitorilor se scurg prin țevile sparte de sub gurile de canalizare, iar în apartamente e puțin mai cald ca afară.
Sunt 800 de kilometri de conductă de acest tip în subsolul Bucureștiului care transportă apă caldă. 90% din această rețea ar putea ceda oricând.
Când gerul s-a lăsat peste Bucureşti, în ultimele nopți, caloriferul electric a devenit principalul aliat al bucureștenilor.
„Halatul, pijamalele și bluză că e frig rău și mă învelesc cu încă o pătură,” se plânge o doamnă.
Producția de energie electrică în România a depășit 10.000 de megawatti oră, față de o medie de 8.000 de megawatti într-o zi obișnuită de iarnă. Cel mai mult au produs centralele pe cărbune, care vând și cea mai scumpă energie.
Consumul de gaze naturale a crescut și el cu peste 27 de procente în doar trei zile. Pe 4 ianuarie a depășit 60 de milioane de metri cubi. Mai mult de o treime din necesarul de gaze a fost scos din depozitele subterane.
„Estimam un debit de extracție de 20-22 milioane pentru ianuarie,” declară Vasile Ciolpan, director comercial Romgaz.
Ca scenariul să nu se repete iernile următoare, CET-urile trebuie să-și retehnologizeze instalațiile. Cum ELCEN are de recuperat de la RADET datorii de 750 de milioane de euro, reprezentanții termocentralelor spun că n-au banii de investiții, deși acestea ar fi de cel mult 6 milioane de euro pentru acest an.