2016, anul hackerilor. Pericolele care pândesc în spaţiul virtual

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Surse: PNL ar putea relua vineri discuțiile cu PSD și UDMR. Ciprian Ciucu nu va mai merge la negocieri

„Va fi mai rău decât în 2015. Vor fi mai mulţi viruşi, vor fi viruşi noi. Va fi cât mai puţin permis accesul anonim la internet. Acces la internet cu buletinul,” spune Alexandru Bălan, expert în securitate cibernetică.

Internetul, aşa cum îl ştim, ar putea să nu mai fie la fel din 2016. Înmulţirea atacurilor informatice, infectarea unor sisteme de securitate şi, mai ales, amenintările teroriste vor schimba radical lumea virtuală. Instituţiile guvernamenentale din mai multe ţări şi-ar putea extinde supravegherea asupra utilizatorilor pentru a controla totul.

„Problema este că dacă tu, ca şi guvern, poţi să decriptezi datele respective, şi criminalii ar putea să o facă,” adaugă expertul în securitate cibernetică.

Traficul, tranzacţiile sau mesajele de orice tip se schimbă criptat între computere. Există mai multe astfel de filtre de securitate pentru ca acestea să nu fie interceptate. Atunci când instrumentele de criptare vor fi mai puţine, informaţiile secrete sau personale vor putea fi cu uşurinţă citite şi de cei cărora nu le sunt destinate.

Asta înseamnă că utilizatorii obişnuiţi vor fi prinşi între ciocan şi nicovală. Pe de o parte, instituţiile guvernamentale vor limita posibilităţile de apărare, pe de altă parte, vor fi mai vulnerabili în faţa unor atacuri cibernetice.

Atacuri în urma cărora hackerii blochează accesul utilizatorilor la fişierele personale şi cer recompense ca să le deblocheze. Potrivit specialiştilor, criminalii informatici câştigă milioane de euro din această activitate.

Traficul pe site-urile comerciale este făcut în proporţie de 70% de pe telefoane şi tablete. Acestea sunt însă la fel de vulnerabile ca laptopurile sau calculatoarele.

„Deşi nu mai există viruşi care să trimită mesaje la numere cu suprataxă, există aplicaţii care colectează datele de pe telefon. S-a văzut un trend al aplicaţiilor care conţin foarte multe reclame. Este o formă de a monetiza aplicaţiile care au multe downloaduri,” explică Liviu Arsene, expert în securitate cibernetică.

Furtul de date compromiţătoare de la corporaţii şi şantajul nu reprezintă o noutate. Previziunea specialiştilor este, însă, sumbră. Grupările de hackeri vor dezvolta softuri noi adaptate la slăbiciunile din sistemele informatice ale firmelor mari. Vor încerca să fure strategii de comunicare, patente, soluţii de marketing şi vor cere bani că să nu le facă publice.

2016 va fi şi anul în care spionajul cibernetic va căpăta proporţii noi. Anul trecut, spre exemplu, specialiştii susţin că România a fost ţinta unui astfel de atac ce ar fi fost coordonat din Rusia. Servgiciul Român de Informaţii nu a confirmat, însă, sursa atacului dar nu a negat faptul că a existat.