Galerie Foto Șeful Gărzii de Mediu: Trec în fiecare zi prin Sectorul 1, m-am săturat să văd mormanele acelea de gunoi
Octavian Berceanu, șeful Gărzii de Mediu, avertizează că situația gunoaielor din Sectorul 1 se poate amplifica. Este doar vârful aisbergului, spune oficialul, pentru că și România, la fel ca restul Europei, a ajuns la limită cu capacităție de depozitare și sortare a deșeurilor. Soluția trebuie să vină în cele din urmă din partea Primăriei București, dar și din partea altor instituții ale statului, inclusiv a justiției, a arătat Octavian Berceanu, marți seara, la Digi24.
„Eu trec în fiecare zi prin Sectorul 1, m-am săturat efectiv să văd mormanele acelea de gunoi. E vârful aisbergului! Noi am ajuns la limită cu capacitățile de depozitare și sortare, exact cum a ajuns și restul Europei. Trebuie să găsim soluții, trebuie să sortăm în tot Bucureștiul. Trebuie să luăm deșeurile colectate, sortate pe fracții de la populație - fără să punem fracțiile în aceeași mașină, să le amestecăm, pentru că nu mă stimulează să văd cum vine mașina de gunoi și-mi ia gunoiul pe care eu l-am pus separat și îl aruncă otova, la grămadă, în mașină. Trebuie să facem pasul acesta. Până nu avem sortarea, nu ieșim la liman”, a declarat Octavian Berceanu, întrebat care este soluția în cazul situației din Sectorul 1.
El a confirmat, pe de altă parte, că a amendat și Primăria Sectorului 1, și societatea Romprest și a controlat totodată și celelalte primării ale Bucureștiului, constatând nereguli crase.
„Primăria Sectorului 1 trebuia să găsească operator. Operatorul este salubristul. Am amendat și Primăria, și salubristul în urma controalelor avute. Am refăcut chiar controlul, ca să nu existe suspiciuni cumva. Am controlat și celelalte primării ale Bucureștiului, toate 6, și toți 6 salubriștii. Unii din salubriștii aceștia nu au autorizație de mediu, unii nu au trasabilitatea deșeurilor - le iau, dar unde le duc?”, a spus Octavian Berceanu.
Grămezile de gunoaie de pe străzile Sectorului 1 au fost marți subiectul unei ședinte cu scântei la Primăria celui mai bogat sector al Capitalei. După trei ore de discuții aprinse nu s-a ajuns, însă, la nicio concluzie clară. Primarul sectorului 1, Clotilde Armand, a spus că va cere rezilierea contractului cu firma de salubrizare Romprest, deoarece primăria achită, spune ea, pentru unele servicii și de 14 ori mai mult decât primăria Oradei, oraș cu un număr similar de locuitori. Pe de altă parte, operatorul de salubritate cere achitarea facturilor restante, despre care insistă că nu sunt supraevaluate.
De unde pornește problema
Șeful Gărzii de Mediu arată cu degetul către o decizie greșită a Consiliului General al Primăriei București, luată în 2019, prin care s-a degrevat de responsabilitate.
„Am auzit din partea dnei primar din Sectorul 1 că va plăti către sortator, că acolo s-a oprit fluxul, și al deșeurilor, și al banilor. Lucrul acesta trebuia să-l facă Primăria Capitalei acum mulți ani, nu să delege către primăriile de sector, în 2019, prin Consiliul General, problema salubrizării în București, pentru că fiecare a încercat cumva să meargă pe linia fină dintre legal și ilegal. Nu așa se fac lucrurile, nu se peticesc, se rupe sacul! Și tocmai s-a rupt sacul. Și nu de tot. Se poate rupe și mai tare”, avertizează Octavian Berceanu.
El spune că Primăria Generală, ca autoritate, trebuie să meargă împreună cu Ministerul Mediului, care încearcă să o sprijine, încearcă să negocieze, iar ministrul a invitat la dialog.
„Am vrea să vedem că și justiția cumva se implică găsind niște căi, pentru că deșeurile astea ne omoară pe toți”, a mai spus șeful Gărzii de Mediu, care se plânge că instituția pe care o conduce are limitări mari în a acționa în această speță.
Care este soluția
El spune că în București este nevoie în primul rând de sortarea gunoiului și de colectare selectivă reală, iar în al doilea rând, marii sortatori ar trebui plătiți de Primărie, nu de salubriști.
„Trebuie să avem o linie foarte clară: astea sunt deșeurile pe care le produce Bucureștiul, ăsta este lanțul de sortare, trebuie să colectăm într-un singur fel de la populație și de la persoanele juridice - deșeurile sortate, pe patru fracții, pe două fracții, pe trei, dar sortate în primul rând. După care, avem sortarea mare făcută de salubriști, unde trebuie să plătească Primăria, să nu mai lase la latitudinea celui care ridică deșeurile plata către sortator și mai departe să plătească, pentru că e deșeul Primăriei până la urmă, deșeul pe care noi l-am lăsat afară, până ajunge pe groapă, e deșeul Primăriei în toate etapele acestea și să plătească și deșeul pe groapă sau ce urmează, valorificarea lui”, a spus Octavian Berceanu.
„Marea poveste este că Primăria Municipiului București trebuia de la bun început, așa cum spune și legislația, să facă un plan municipal de gestionare a deșeurilor, cum avem un plan național de gestionare a deșeurilor, din care se desprind aceste planuri la nivel de Consiliu Județean sau Consiliu General. Nu s-a făcut, atâția ani de zile. Acum este un plan în etape, care cred că este în dezbatere publică. Planul acesta prevedea: care este cantitatea de gunoi pe care fiecare dintre salubriști trebuia să o ridice din sectoare, care sunt capacitățile de sortare, care sunt capacitățile de depozitare, care sunt zonele în care noi putem merge cu valorificarea în economia circulară, în cogenerare pe fabrici de ciment, oriunde, trebuia să avem trasabilitatea deșeurilor: arunc acest PET, trebuie să știu unde mi-ajunge acest PET, pentru că mai sunt 10 milioane de PET-uri care sunt aruncate anul acesta în București; dopul acesta unde ajunge, pentru că este din alt plastic, din alt material? Asta trebuia să ne spună un plan municipal de gestiune a deșeurilor - pe fiecare salubrist să ai trasabilitatea, pentru că asta înseamnă și economie circulară. Predictibilitatea în domeniu înseamnă că-mi vine investitorul ăla din Japonia, Germania, UK și-mi spune da, uite, fac o fabrică în România, ofer 1.000 de locuri de muncă etc. Neexistând această predictibilitate, nu există niciun investitor mare, sunt câțiva, dar avem nevoie de 100 de ori mai mulți investitori care să ne scape de deșeuri și să le ducă în economia circulară, să facă ceva cu deșeurile”, a arătat șeful Gărzii de Mediu.
El spune că nu există, în primul rând, sortatori dimensionați pentru piața din București.
Prețul real al gunoiului aruncat, o necunoscută
Mai mult, nu există, conform cerințelor europene, implementat principiul „plătește pe cât arunci” și nu poți să estimezi care este prețul real al gunoiului aruncat. „Nu știu care este factura reală pe care un cetățean din București trebuie să o plătească. Asta înseamnă că eu îl taxez la un preț estimativ, iar când îl taxez pe taxă 0, așa cum se întâmplă în Sectorul 6, înseamnă că nu știe deloc cât are de plătit și va plăti primăria totul. Prin modul acesta nu stimulezi în niciun fel colectarea selectivă de la cetățean”, a explicat Berceanu.
El spune că acest sistem a fost încurajat, pentru că e cel mai puțin transparent vizavi de costuri și de modul în care e folosit deșeul. „E un amestec între afaceri și politică. Poți să inventezi rate de colectare selectivă, fracții, fără să aibă legătură cu realitatea”, susține șeful Gărzii de Mediu.
Exemplul palmei date lui Macron
În opinia sa, toate instituțiile statului ar fi trebuit să controleze astfel de fenomene. „Ai reautorizat un astfel de salubrist - ai o autoritate în România, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Servicii Comunitare și Utilități Publice. Ai și alte instituții. În cazul nostru, în care ai lăsat depozitările astea ilegale pe șosele, trebuie să ai o autoritate care se ocupă de sănătatea publică, care vine cu o lamelă și colectează de sub pungile alea de unde se scurge deșeul și levigatul și zeama de gunoi, și spune: Dl. primar, aici aveți niște germeni care se vor dezvolta, apa îi duce acum pe șosea, îi duce pe asfalt, îi duce pe talpa pantofului cu care intru în casă, îi duce pe bicicleta copilului, îi duce în particulele care sunt antrenate când trece o mașină pe lângă tine, acele particule fine pe care noi le respirăm”, a arătat Octavian Berceanu.
El a mărturisit că își dorea ca Garda de Mediu să aibă mai puține limitări în zona aceasta, în relația dintre salubrist și Primărie. „Avem limite foarte mari, nu ne putem mișca, pentru că nu acesta a fost obiectivul generării, creării Gărzii de Mediu acum nu știu câți ani, în 2013. Sunt limitat ca și unelte în acest conflict, dau amenzi, dar nu știu, ar trebui să se decidă. Dau un exemplu - știți palma aceea primită de președintele Franței, cât a durat să ai o condamnare? Două zile. Câți oameni au fost afectați? Doi! Când vorbim de două milioane sau un milion, cât durează la noi?” se întreabă retoric șeful Gărzii de Mediu.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
