VIDEO | Efectele COVID-19 asupra corpului uman. Cum acționează coronavirusul după ce intră în organism
Noul coronavirus nu e periculos doar pentru leziunile pe care le poate provoca la nivelul plămânilor. Cinci luni de cercetări arată că atacă și inima, creierul sau sistemul digestiv. Urmăriți o explicație animată detaliată a efectelor pe care le are infectarea cu SARS-CoV-2.
COVID-19 este o boală care se transmite pe calea aerului și se răspândește prin mici picături ce conțin noul coronavirus, cunoscut sub numele de SARS-CoV-2. Când oamenii inhalează picăturile contaminate, virusul intră în nas și în gât.
Infecția cu COVID-19 începe de obicei la nivelul căilor respiratorii, deoarece mucoasele conțin celule epiteliale bogate în receptori de suprafață de tip ACE2. Virusul atacă aceste enzime pentru a intra în celulele corpului uman.
Învelișul coronavirusului e acoperit cu proteine cu țepi care conferă virusului aspectul unei coroane. Proteinele respective dispun de receptori de legare, cunoscuți drept RBD, pe care virusul îi folosește pentru a forța deschiderea receptorilor de suprafață înainte de a penetra membrana celulară.
În mod normal, receptorii ACE2 reglează tensiunea arterială. Dar receptorii de legare ai coronaviurusului îi folosesc pentru a permite virusului să pătrundă și apoi să deturneze celula gazdă.
Odată ce virusul a intrat într-o celulă a corpului uman, învelișul se dizolvă și eliberează ARN viral care preia controlul asupra funcțiilor celulei gazdă. Reticulul endoplasmatic al celulei produce ARN viral și proteine, iar aparatul Golgi le împachetează în noi virusuri.
Pe măsură ce virusul se multiplică, persoana infectată poate manifesta primele simptome precum dureri în gât și tuse uscată prin care răspândește cantități mari de virus.
În prima săptămână de la infectare pot să mai apară febra, pierderea mirosului și a gustului și durerile musculare.
Plămânii conțin săculeți de aer denumiți alveole care ne mențin în viață prin schimbarea dioxidului de carbon în oxigen. Dacă virusul avansează până la nivelul plămânilor, atacă aceste alveole care la rândul lor sunt căptușite cu celule vulnerabile bogate în receptori ACE2.
Pentru a lupta împotriva infecției, celulele albe eliberează citokine pentru a activa sistemul imunitar. Pneumonia virală poate provoca sindromul furtunii de citokine, situație în care corpul eliberează prea mulți anticorpi.
Pe măsură ce virusul atacă plămânii, furtuna de citokine inundă plămânii cu celule albe care distrug atât celulele infectate, cât și pe cele sănătoase. Acest lucru duce la umplerea alveolelor pulmonare cu lichid, mucus și resturile celulelor moarte.
Pneumonia perturbă schimbul de oxigen și provoacă leziuni masive la nivelul plămânilor ceea ce duce la scăderea periculoasă a nivelului de oxigenare ce poate deveni fatală.
Când virusul ajunge la inimă, atacă celulele vaselor de sânge, la rândul lor bogate în receptori ACE2. Studiile clinice sugerează că atacul viral cauzează cheaguri de sânge care obstrucționează arterele și provoacă atacuri de cord.
Celulele aparatului digestiv responsabile cu absorbția nutriției și denumite enterocite dispun de asemenea de ACE2 și enzime similare pe care virusul le exploatează, motiv pentru care și sistemul digestiv e vulnerabil.
Un studiu clinic realizat în orașul chinez Wuhan a descoperit că peste o treime dintre pacienții cu COVID-19 sufereau de complicații neurologice. Potrivit acestui studiu, până la 35% dintre bolnavi manifestau complicații precum afectarea cogniției, accident vascular cerebral sau leziuni musculare.
Cheaguri de sânge care au avansat până la nivelul creierului ar putea fi cauza accidentelor vasculare cerebrale.
Editor web: Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
