Medic: 23 de reguli de prezentare la camera de gardă
Data actualizării: Data publicării:
Vasi Rădulescu, un tânăr medic de la UMF „Carol Davila” și cunoscut pe rețelele de socializare pentru postările lui legate de sistemul sanitar, prezintă o serie de reguli pe care oamenii trebuie să le respecte pentru ca actul medical să fie cât mai eficient.
Medicul afirmă că textul său poate părea dur, însă lucrurile relatate de el sunt importante și ar fi bine să fie respectate „cu strictețe”.
„Medicina nu-i joacă și camera de gardă înseamnă urgență, strictețe, reguli clare. Momentan, UPU la noi înseamnă piață și medicul este sufocat de cazuri care nu au ce căuta acolo, de energii negative, de înjurături. Uneori e sufocat de mâini viguroase implantate în gât de către aparținători foarte liniștiți. Am scris acest text după o gardă încărcată în care, culmea, am văzut aproape toate exemplele. În aceeași gardă. Eram cu energia la pământ și nervii întinși la maximum când am conceput regulile; știu că stilul pare agresiv, dar așa mi-a venit atunci să așez totul. Țineți cont de asta înainte să vă apucați să înjurați prin comentarii și luați doar esența, care e deosebit de importantă”, precizează Vasi Rădulescu.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Așadar, cele 23 de reguli:
– dacă nu ai o urgență reală, trebuie să mergi la medicul de familie sau la ambulator;
– dacă e urgență maximă, e ok să fii nespălat, nu mă deranjează deloc, nu voi avea timp oricum să realizez că miroși urât, dar cum 80% din prezentări nu sunt urgențe, spală-te, te rog frumos!
– ai o durere de genunchi de cinci luni, ai venit în gardă, cred că poți aștepta puțin până mă ocup de urgențele reale. Dacă după prima analiză a mea ți-am zis să aștepți, aștepți cuminte și respectuos, nu bagi capul la fiecare trei minute să spui “da’ pe mine chiar nu mă vede nimeni?”
– nu mă interesează biletul tău de trimitere de la medicul de familie. Un BT este pentru ambulator sau internare prin cronici, dacă ai avut timp să îl procuri e clar, nu ești urgență. Un BT la gardă înseamnă trișare și niciun medic urgentist nu va face internări în modul acesta;
– nu vii la camera de gardă spunând “nu mă supără nimic, vreau și eu să mă investighez”. Serios? Vrei să stau trei ore cu tine să îți fac și turul spitalului?
– nu vii și-mi spui “îl cunosc pe profesorul X sau pe politicianul Y”. Așa, și? Vrei să las un edem pulmonar acut și să te văd pe tine că ai nu știu ce cunoștință? Pentru mine ești tot om, stai cuminte pe scaun, te văd cum pot;
– nu vii și-mi spui “haideți mai repede că trebuie să-mi iau copilul de la școală” când ai simptome banale de răceală de patru zile și te-ai gândit să te vadă repede un expert în gardă. Stai cuminte și aștepți;
– nu vii și mă forțezi să te internez. Spitalul nu e hotel. Internez urgențele reale care chiar au nevoie de spitalizare;
– nu vii cu ambulanța și cobori din ea spunându-i șoferului “hai mersi că m-ai adus”. Salvarea nu e taxi;
– dacă ai venit cu ambulanța nu înseamnă automat că ești urgență și ai întâietate; dacă medicul consideră că nu e ceva grav, tot pe hol ajungi și urmează să fii văzut după criterii clare;
– camera de gardă nu e zonă de advertising. Ai fiica pe pat și tu împarți pliante cu restaurantul tău tuturor cadrelor medicale? Ești sănătos la cap?
– nu-mi spui “eu nu vreau să fac nicio injecție și nu iau nici pastile”. Dacă o faci, ești liber să pleci. Poate preferi doar aplicări de muștar pe piept sau foi de varză, se pot pune în altă parte;
– dacă ești răcit de cinci zile și vii speriat la gardă, spunându-mi că ai și luat antibiotic de capul tău fără niciun motiv medical concret, din partea mea ești liber să pleci. Dacă nu e infecție bacteriană, antibioticul e zero și poate atrage probleme ulterioare deosebit de grave;
– nu vii și-mi spui “locuiesc peste drum, vreau să-mi luați și mie o tensiune, sunt curios”. Da, iau tensiunea arterială, las garda și vin să-ți verific priza acasă, să o iau și pe cea electrică;
– nu-mi spui “tumefacție” sau alt termen medical. Îmi zici “umflătură”. Nu ești mai deștept dacă vrei să-mi arăți că te pricepi la termeni. Am pierdut timp prețios cu cineva care se chinuia să găsească unii termeni, când putea discuta simplu și eficient. Vin și medici în UPU, care vorbesc în termeni de specialitate și totul merge brici. Numai să nu fie forțat, că ultimul lucru pe care îl vrem e să ne impresionăm între noi și să stâlcim anamneza;
– dacă îmi zici “am venit pentru o a doua opinie, știu deja de pe Google ce am” nu o vei primi de la mine. Eu gândesc cazurile mai bine decât Google și nu sunt pe locul doi;
– nu pătrunzi cu tot familionul în camera de gardă. Familionul poate sta în holul mare, ies eu și dau informații cu duiumul, fără grijă;
– dacă ai o rudă medic, nu vreau să se bage peste actul meu medical. Eu sunt la urgență, eu tratez. Altfel sunt încurcat, nicidecum ajutat;
– camera de gardă nu e loc de psihoterapie să vii de trei ori pe săptămână cu aceleași probleme psihice. Serios. Le tratezi în altă parte;
– nu-mi spui “am și eu nevoie de o adeverință”. O obții de la medicul de familie sau din ambulator;
– nu-mi spui “ce părere aveți despre vaccinuri și Olivia Steer? Eu nu prea vreau să-mi vaccinez copiii la câte am citit…” Serios, vaccinurile ar trebui să fie obligatorii, ca să evităm tot felul de discuții și epidemii care pun și alte vieți în pericol;
– dacă înjuri, ai impulsul de a ridica un pumn la mine și mă tot ameninți, nu chem paza să te dea afară. Chem paza să te imobilizeze, sun la poliție și vei suporta toate consecințele.
– te interesezi dacă am pediatrie înainte să vii cu copilul în brațe, spunându-mi apoi “da’ ce dracu spital e ăsta?” Dracul nu stă pe lângă mine oricum, am numai îngeri aproape.