Tinerețe fără bătrânețe. Condamnaţi la moarte de întârzieri birocratice
Sute de pacienţi infectaţi cu HIV sunt condamnaţi la moarte lentă în România. Din cauza birocrației, bolnavii au rămas fără medicamentele care-i țin în viață. Întreruperile pot ajunge să-i coste pe acești oameni chiar şi cinci ani din viaţă. Povestea unor tineri care au ajuns la capătul puterilor, duminica, într-o nouă ediție a emisiunii Tinerețe fără bătrânețe.
Peste 15.000 de români sunt infectaţi cu HIV. Dacă urmează corect tratamentul, bolnavii pot duce o viaţă perfect normală. Însă nu şi în România. Aici, planează mereu asupra lor teama că vor fi nevoiţi să întrerupă din nou tratamentul.
„În momentul de faţă, am o schemă care îmi garantează imunitatea şi o viaţă sănătoasă. Numai că, dacă această schemă nu o iau, eu devin rezistent la ea, ceea ce înseamnă că şansele mele să duc o viaţă normală şi să trăiesc mai mult în momentul de faţă sunt reduse. Este o condamnare la moarte lentă”, spune un pacient.
Îi vom spune Adrian. Îi protejăm identitatea şi chiar îi schimbăm vocea. Pentru că, dacă ai HIV, primul lucru pe care îl înveţi este să te ascunzi. Adrian are 31 de ani, locuieşte în Bucureşti şi ia tratament antiretroviral de peste două decenii. A fost infectat într-un spital românesc, la sfârşitul anilor 80.
Adrian, pacient: Eram un simplu copil care-a fost în spital cu o simplă răceală şi de la un vaccin sau o injecţie, m-am infectat.
Acelaşi sistem care i-a îmbolnăvit când erau copii le încalcă periodic acestor tineri dreptul la tratament, garantat prin lege.
Alina Dumitriu, membră European Aids Treatment Group: În momentul ăsta, pacienţii devin rezistenţi, în momentul ăsta pacienţilor le creşte concentraţia de virus în organism, gravidele transmit către copii.
În Constanţa au fost afectate aproape toate schemele de tratament, aşa că o mie de pacienţi au fost puşi în pericol. Dar lipsuri au fost şi sunt în oraşe ca Botoşani, Arad, Craiova, Alexandria şi, inclusiv în Capitală, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş.
De un an şi jumătate, ministerul nu reuşeşte să finalizeze licitaţia pentru achiziţia centralizată a medicamentelor. Chiar dacă pot face propriile achiziţii, cele mai multe spitale au amânat pe cât posibil acest lucru, aşteptând să se încheie licitaţia ministerului. Oamenii din ONG-ur spun că vina este împărţită.
Iulian Petre, dir. exec. Uniunea Naţională a Org. Persoanelor Afectate de HIV/SIDA: Autorităţile au ridicat din umeri a neputinţă.
Alina Dumitriu, membră European Aids Treatment Group: De vină este Ministerul Sănătăţii, dar aruncă vina pe managementul fiecărui spital. Bineînţeles că de vină sunt managerii spitalelor, care nu au drămuit bine fondurile, care nu au făcut achiziţiile şi licitaţiile la timp.
Peste toate astea s-au suprapus problemele ridicate de noua lege a achiziţiilor publice, care a întârziat şi mai mult cumpărarea de medicamente.
Oana Grigore, reprezentant Ministerul Sănătăţii: Dacă nu există şi nu vor mai exista contestaţii, vom termina evaluarea spre sfârşitul lunii noiembrie, urmând ca unităţile sanitare să poată încheia pe baza contractului cadru contracte cu distribuitorii.
Numai în primele şase luni ale acestui an, 68 de oameni au murit în România din cauza infecţiei cu HIV.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
