Sylvia Hoișie, „mama” Polidinului: Ar putea fi un bun adjuvant în tratamentul COVID
Ce s-a întâmplat cu Polidinul, modulatorul românesc de imunitate atât de bine cunoscut celor născuţi înainte de 89? Când toată lumea caută soluţii împotriva Covid-19, Institutul Cantacuzino ar vrea să reia producţia de Polidin. Cât de greu va fi, dar mai ales cât de mare poate fi speranţa ca Polidin să ajute? Medicul Sylvia Hoişie, supranumită și „mama Polidin”, pentru că a lucrat în echipa de cercetători ce a dezvoltat acest imunomodulator în anii '60, a explicat la Digi24 că ar putea fi de ajutor și în lupta împotriva COVID.
„După părerea mea, fiind un imunomodulator, Polidin ar putea fi un bun adjuvant în tratamentul COVID. Atât formula veche, cât și cea nouă, care e tot un preparat al nostru. Din Iași a pornit acest preparat”, a spus miercuri seara, la Digi24, Sylvia Hoișie.
Acum câteva zile, directorul Institutului Cantacuzino a arătat că va veni pe piață cu un produs de tip Polidin şi cu un vaccin antigripal, care în prezent sunt în dezvoltare la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”.
Cum se numește „noul Polidin”
Medicul Sylvia Hoișie a spus că „noul Polidin” este de fapt un preparat oral care se cheamă Orostim. Cercetătoarea spune că nu este chiar un preparat medical, întrucât, ca să poată ieși mai repede pe piață, acesta este declarat drept supliment alimentar, pentru că în acest caz, procedurile de control se încheie mai repede. Dacă ar fi declarat drept preparat medical, ar dura doi-trei ani până ar căpăta dreptul de a ieși pe piață, a explicat Sylvia Hoișie.
„Orostimul este tot un polimicrobian, foarte bun, de patru ori mai concentrat decât Polidinul, care se administrează pe cale orală. Are foarte multe calități. Mai există astfel de preparate pe piață, chiar anul trecut am avut un preparat venit din Italia, foarte asemănător cu ceea ce am dat noi prin anii '80 și care până în 2011 se găsea pe piață ( n.r. - Polidinul)”, a spus medicul Sylvia Hoișie.
Cum se administrează
Revenind la noul preparat, cercetătoarea a repetat că este foarte bun și a fost conceput pentru a se administra trei luni la rând, câte 10 zile, cu scopul de a preveni „toate răcelile, toate virozele care sunt în timpul toamnei și iarna. Mai ales, fiind oral, este foarte bun și pentru copii. Preparatul există și în doze mai mici, pentru copii, de 4 mg, și o doză pentru adulți, de 8 mg. Zece zile la rând, timp de trei luni de zile, se ia o singură capsulă”, a explicat Sylvia Hoișie. Singura condiție este ca această capsulă să fie suficient de rezistentă pentru a nu fi atacată de acidul clorhidric din stomac, astfel încât dizolvarea ei să se facă direct în intestin.
Sylvia Hoișie spune că nu neapărat acest preparat este mai bun decât Polidinul (care era sub formă de injecție - n.r.), ci este mai ușor de manipulat. Polidinul, injectabil fiind, „ustura”, din cauza fenolului pe care îl conținea. Făcut subcutanat, era mai dureros, trebuia făcut mai profund, a explicat Sylvia Hoișie.
Când ar putea apărea pe piață
Medicul spune că noul preparat oral ar putea fi pus în producție foarte repede la Institutul Cantacuzino, pentru că există caietele de lucru și în trei patru-luni se poate face.
În ceea ce privește Polidinul clasic, din cauza procedurilor birocratice, acesta ar putea fi produs peste minimum un an și jumătate. Se pune însă și o problemă de personal, pentru că mulți dintre cei tineri au plecat, fiind prost plătiți. „Era și un banc, cei care merg cu galoșii sunt medici de laborator sau epidemiologi”, a arătat Sylvia Hoișie.
Cum se obține o bună imunitate
Pentru o bună imunitate este vitală o alimentație bună, o alimentație normală, cu multe legume și puțină carne, cu vitamine - D, C -, cu preparate care să conțină zinc, dar la fel de importantă este și o viață liniștită, deși, recunoaște cercetătoarea, „acest lucru nu se poate cere la oamenii tineri. Este foarte greu. Fiecare tânăr are altă viață decât cei care sunt nu ca mine, mai în vârstă (doamna Hoișie este trecută de 93 de ani - n.r.), ci chiar și decât cei care sunt mai așa, la 50 de ani. Trebuie să-i înțelegem și pe cei tineri. E foarte greu pentru ei”, a spus Sylvia Hoișie.
De ce a dispărut producția de la Institutul Cantacuzino
Pe vremuri, Institutul Cantacuzino avea foarte multe preparate de calitate, era renumit, era un fel de copil al Institutului Pasteur din Franța. Avea vaccinuri pe care la ora actuală le importăm, cum este vaccinul rabic, avea vaccinuri pentru infecții, pentru febră tifoidă, chiar și pentru poliomielită. Chiar înainte de 89, și-a amintit Sylvia Hoișie, se pregătea vaccinul antirujeolic la Institut, care este foarte greu de făcut. Institutul era bogat, lucra foarte bine și mai avea un atu: cercetarea lucra unită cu producția, a subliniat cercetătoarea.
Centrul de la Iași s-a desființat, apoi cel de la București a ajuns la faliment, în primul rând pentru că circuitele nu erau foarte moderne. „Este nevoie de circuite complet moderne, pentru ca un produs să nu se intersecteze cu celălalt, ceea ce în clădirile vechi este foarte greu de obținut. Uniunea Europeană a mai cerut un lucru important: toate ingredientele care intră în preparate să fie omogene, adică bine controlate, ceea ce nu era posibil, mai ales la Iași”, a explicat cercetătoarea.
Citiți și: Institutul Cantacuzino, lăsat fără niciun rol în producția de vaccinuri antigripale
România furată. Cum s-a prăbuşit Institutul Cantacuzino în plin succes pe piaţa vaccinurilor
ROMÂNIA FURATĂ. Cantacuzino, un institut fără vaccin împotriva furturilor la care a fost supus
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
