Infecţia cu virusul care provoacă boala COVID-19 poate declanşa un răspuns ''de dereglare imunitară'' care se prelungeşte mult după infecţia iniţială şi după recuperare, chiar şi în rândul persoanelor care au prezentat simptome uşoare sau care nu au avut simptome, potrivit constatărilor unei echipe de oameni de ştiinţă de la Centrul Medical Cedars-Sinai din Statele Unite, publicate în Journal of Translational Medicine, relatează Science Daily.
Când oamenii sunt infectaţi cu un virus sau alt agent patogen, corpurile lor eliberează proteine numite anticorpi care detectează substanţele străine şi le împiedică să invadeze celulele. În unele cazuri, însă, oamenii produc autoanticorpi, ce pot ataca în timp propriile organe şi ţesuturi.
Cercetătorii de la Cedars-Sinai au descoperit că persoanele care au fost anterior infectate cu SARS-CoV-2, virusul aflat la originea COVID-19, prezintă o mare varietate de autoanticorpi până la şase luni după ce s-au recuperat complet.
Înaintea acestui studiu, cercetătorii ştiau că în cazurile grave de COVID-19 sistemul imunitar poate fi atât de stresat încât să producă autoanticorpi. Acest studiu este primul care raportează nu doar prezenţa unui nivel crescut de autoanticorpi după o infecţie uşoară sau asimptomatică, ci şi persistenţa acestora în timp.
''Aceste descoperiri ajută la explicarea caracterului deosebit de unic al bolii COVID-19'', a declarat Justyna Fert-Bober, cercetătoare în cadrul Cedars-Sinai Smidt Heart Institute şi coautoare a studiului.
''Aceste tipare de dereglare imunitară ar putea sta la baza diferitelor tipuri de simptome persistente pe care le vedem la persoanele care dezvoltă afecţiunea numită acum COVID-19 de lungă durată'', a spus ea.
Pentru desfăşurarea acestui studiu, echipa de cercetare de la Cedars-Sinai a recrutat 177 de persoane cu dovezi confirmate ale unei infecţii anterioare cu SARS-CoV-2. Specialiştii au comparat probe de sânge de la aceşti indivizi cu mostre prelevate de la oameni sănătoşi înainte de pandemie. Toate persoanele cu infecţie confirmată cu SARS-CoV-2 au prezentat niveluri crescute de autoanticorpi, scrie Agerpres.
Unii dintre autoanticorpi au fost identificaţi de asemenea la persoanele cu boli în cazul cărora sistemul imunitar îşi atacă propriile celule sănătoase, cum ar fi lupusul şi artrita reumatoidă.
''Am identificat semnale ale activităţii autoanticorpilor care sunt de obicei asociate inflamaţiei cronice şi leziunilor ce implică anumite sisteme de organe şi ţesuturi, cum ar fi articulaţiile, pielea şi sistemul nervos'', a declarat Susan Cheng din cadrul aceluiaşi institut de la Cedars-Sinai şi coautoare a studiului.
Unii dintre autoanticorpi au fost asociaţi cu boli autoimune care afectează de obicei mai des femeile decât bărbaţii. În acest studiu, însă, bărbaţii au prezentat un număr mai mare de autoanticorpi comparativ cu femeile.
''Pe de o parte, această constatare este paradoxală, având în vedere că afecţiunile autoimune sunt de obicei mai frecvente la femei'', a spus Fert-Bober. ''Pe de altă parte, este totodată oarecum de aşteptat, având în vedere tot ceea ce cunoaştem despre faptul că bărbaţii sunt mai vulnerabili la cele mai severe forme de COVID-19'', a adăugat ea.
Echipa de cercetare este interesată de extinderea studiului pentru a identifica tipurile de autoanticorpi care pot fi prezenţi şi care pot persista la persoanele cu simptome de COVID-19 de lungă durată.
Deoarece acest studiu a fost efectuat pe persoane infectate înainte de apariţia vaccinurilor, cercetătorii vor examina, de asemenea, dacă autoanticorpii sunt generaţi în mod similar la persoanele care s-au infectat după vaccinare.
''Dacă putem înţelege mai bine aceste răspunsuri cu autoanticorpi şi modul în care infecţia cu SARS-CoV-2 declanşează şi conduce aceste răspunsuri variabile, atunci ne putem apropia cu un pas de identificarea modalităţilor de tratare şi chiar de prevenire a dezvoltării acestor efecte la persoane cu risc", a spus Cheng.
Editor : A.P.
