Peste 2.000 de medicamente ieftine, pe cale să dispară de pe piață

Peste 2.300 de medicamente ieftine, cele mai multe sub 25 de lei, dispar de pe piață dacă regimul de taxare rămâne neschimbat. Problema o reprezintă așa numita taxa de clawback, gheara pusă de stat în industria farma pentru a recupera o parte din banii cheltuiţi pe medicamente prin taxare. Cei mai afectaţi sunt producătorii de medicamente generice din România, cele fără patent, ieftine. Nu există o taxare diferită între medicamentele inovative, scumpe şi cele ieftine.

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Formula de calcul a taxei face ca odată cu evoluţia consumului de medicamente să urce nivelul dărilor către stat. Dacă acum câțiva ani taxa clawback era de până la 15-16% din venituri, acum a ajuns la 20%. Şi urcă.

„Pe baza evoluției lucrurilor din ultima perioadă, temerea noastră este că va ajunge la 30% la sfârşitul anului. Vă spun că este o situaţie absolut dramatică, critică, foarte dificilă, care pune în dificultate toţi producătorii de medicamnete generice, în special cei locali, îi va pune într-o situaţie foarte dificilă”, declară Adrian Grecu, președintele APMGR.

Producătorii şi distribuitorii cer ca în a doua parte a anului să fie plafonată, iar de anul viitor să fie eliminată. Asociaţiile de pacienţi susţin şi ele că producătorii au dreptate.

„Iar taxa claw back e și ea o probelmă, poate publicul nu înțelege, e o taxă care se aplică pentru depășirea consumului național de medicamente. Avem un buget național, acel buget stabilit de Guvern și de CNAS la o anumită cotă, aceeași din 2012 și nereală. Dacă noi pacienții consumăm pentru această cotă, producătorii vor fi nevoiți să plătească diferența totală”, afirmă Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.

Suprataxarea va determina companiile să renunţe în primul rând la medicamentele vândute la prețuri mici pentru că acestea au valoarea adăugată mică. Practic se formează un cerc vicios. În locul lor vor fi prescrise medicamente mai scumpe, care ridică valoarea consumului în anii următori, ceea ce va ridica şi mai mult taxa, iar ca efect alte medicamente din categoria de jos a preţurilor vor dispărea.

Între 2012 şi 2016, din cauza taxei clawback şi a impunerii unor preţuri mici de către stat la unele produse, peste 1.300 de medicamente au fost scoase de la producţie sau vânzare deoarece nu mai erau rentabile.

Cu toate promisiunile venite din zona politică de a eficientiza sistemul de sănătate, situaţia de fapt se înrăutăţeşte. Un raport recent al Curţii de Conturi arată că în bugetul Ministerului Sanătăţii râmân, an de an, bani nefolosiţi. Strict pentru investiţii, n-au fost cheltuiţi, în medie, 180 de milioane de lei anual. Recordul s-a înregistrat în 2015, când în vistieria ministerului au rămas 552 de milioane de lei. Asta în timp ce spitalele duc o lipsă acută de dotări.