Peste 2.000 de medicamente ieftine, pe cale să dispară de pe piață

Peste 2.300 de medicamente ieftine, cele mai multe sub 25 de lei, dispar de pe piață dacă regimul de taxare rămâne neschimbat. Problema o reprezintă așa numita taxa de clawback, gheara pusă de stat în industria farma pentru a recupera o parte din banii cheltuiţi pe medicamente prin taxare. Cei mai afectaţi sunt producătorii de medicamente generice din România, cele fără patent, ieftine. Nu există o taxare diferită între medicamentele inovative, scumpe şi cele ieftine.

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Formula de calcul a taxei face ca odată cu evoluţia consumului de medicamente să urce nivelul dărilor către stat. Dacă acum câțiva ani taxa clawback era de până la 15-16% din venituri, acum a ajuns la 20%. Şi urcă.

„Pe baza evoluției lucrurilor din ultima perioadă, temerea noastră este că va ajunge la 30% la sfârşitul anului. Vă spun că este o situaţie absolut dramatică, critică, foarte dificilă, care pune în dificultate toţi producătorii de medicamnete generice, în special cei locali, îi va pune într-o situaţie foarte dificilă”, declară Adrian Grecu, președintele APMGR.

Producătorii şi distribuitorii cer ca în a doua parte a anului să fie plafonată, iar de anul viitor să fie eliminată. Asociaţiile de pacienţi susţin şi ele că producătorii au dreptate.

„Iar taxa claw back e și ea o probelmă, poate publicul nu înțelege, e o taxă care se aplică pentru depășirea consumului național de medicamente. Avem un buget național, acel buget stabilit de Guvern și de CNAS la o anumită cotă, aceeași din 2012 și nereală. Dacă noi pacienții consumăm pentru această cotă, producătorii vor fi nevoiți să plătească diferența totală”, afirmă Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.

Suprataxarea va determina companiile să renunţe în primul rând la medicamentele vândute la prețuri mici pentru că acestea au valoarea adăugată mică. Practic se formează un cerc vicios. În locul lor vor fi prescrise medicamente mai scumpe, care ridică valoarea consumului în anii următori, ceea ce va ridica şi mai mult taxa, iar ca efect alte medicamente din categoria de jos a preţurilor vor dispărea.

Între 2012 şi 2016, din cauza taxei clawback şi a impunerii unor preţuri mici de către stat la unele produse, peste 1.300 de medicamente au fost scoase de la producţie sau vânzare deoarece nu mai erau rentabile.

Cu toate promisiunile venite din zona politică de a eficientiza sistemul de sănătate, situaţia de fapt se înrăutăţeşte. Un raport recent al Curţii de Conturi arată că în bugetul Ministerului Sanătăţii râmân, an de an, bani nefolosiţi. Strict pentru investiţii, n-au fost cheltuiţi, în medie, 180 de milioane de lei anual. Recordul s-a înregistrat în 2015, când în vistieria ministerului au rămas 552 de milioane de lei. Asta în timp ce spitalele duc o lipsă acută de dotări.