România are printre cele mai curate spitale din Europa, conform statisticilor. Explicațiile unui paradox
1.000 de români mor, în fiecare an, din cauza bacteriilor din spitale. Orice pacient internat se teme, în primul rând, să nu facă o infecţie. Însă, în rapoartele oficiale, România are unele dintre cele mai curate spitale din Europa. Managerii raportează de 10 ori mai puţine infecţii decât numărul real al acestora. Urmează un nou reportaj "Pacient în România".
Adina, pacientă: „În continuare nimănui nu-i pasă. Eu am aflat că am avut bacterii în momentul în care am cerut dosarul medical din Belgia, acolo scria fiecare bacterie în parte şi la ce era rezistentă, deşi la mine toate erau multirezistente. Au fost 9 în total. Bacteriile împiedică foarte mult vindecarea rănilor, atacă foarte mult organismul. Ne chinuiam în spital în Belgia foarte mult cu tot felul de creme şi de tratamente să le facem cumva să dispară. Am avut o rană la un deget, la care mi-a fost afectat tendonul extensor, la un moment dat am vrut să amputez eu. Dacă ar vorbi medicii şi dacă ar fi de partea oamenilor cumva, ar putea să-i ajute”.
Adina Apostol este unul dintre supravieţuitorii tragediei de la Colectiv. S-a luptat mai bine de un an cu infecţiile provocate de bacterii. De atunci au trecut trei ani, dar sistemul de sănătate a rămas pe loc.
„Infecţiile nosocomiale au fost subraportate întotdeauna. Înainte de 2016, dacă un manager raporta în mod veridic infecţiile nosocomiale, putea fi penalizat, conform reglementărilor. Lucrul ăsta l-am schimbat în 2016 și managerii au putut să încurajeze raportarea infecţiilor nosocomiale din spitale fără a se teme de consecinţe. Un manager, care raporta în mod veridic o creştere substanţială a infecţiilor nosocomiale şi pornind de la un nivel foarte jos, putea fi concediat”, explică fostul ministru al sănătății, Vlad Voiculescu.
„În anul 2017, nivelul acestei raportări a fost de 0, 53 %, asta înseamnă că practic, la fiecare 200 de pacienți externați avem o infecție raportată, ceea ce ce este imposibil. Un studiu de prevalenţă de moment, care a cuprins peste 100 de spitale, a avut rezultate total diferite, se ajunge la o valoare de 10 ori mai mare, la 5,9 cazuri, ceea ce este foarte apropiat de ceea ce raportează celelalte ţări”, spune Alexandru Rafila, președintele Societății de Microbiologie.
„La Colectiv am descoperit câteva lucruri: mai întâi evidenţa, şi anume că fiecare pacient român care merge şi stă câteva zile în spitale, mai ales dacă are un sistem imunitar deficitar, aşa cum este în cazul arsurilor, nu va pleca de acolo fără infecţii nosocomiale. Am aflat de asemenea de cazul biocidelor, am avut scandalul Hexifarma şi am aflat atunci nu numai că regulile nu erau respectate, dar chiar produsele pe care spitalele le achiziţionau de atâţia ani şi le foloseau pentru eliminarea infecţiilor nosocomiale, tocmai acele produse, erau contrafăcute, aveam concentraţii mult sub standard. Erau o păcăleală de cel mai jos nivel”, arată Vlad Voiculescu.
Toate aceste nereguli i-a costat viața pe mulţi pacienți internați. Cea mai mare problemă din spitalele din România este că din lipsa spatiului, bolnavii nu pot fi izolați. Se poate face acest lucru numai în cazul marilor arși, pentru care există doar 11 paturi. Toate în Capitală, la Spitalul de Arsuri și Spitalul de Urgență Floreasca.
Carla Tănasie, jurnalist Digi24: Cel mai uşor bacteriile ajung pe rănile deschise, acolo unde pielea nu mai protejează corpul şi am văzut că cei mai expuşi la acest risc sunt pacienţii arşi. Este şi motivul pentru care am venit la Spitalul de Arsuri, pentru a vedea cum arată saloanele pentru marii arşi. Echipați corespunzător putem să intrăm într-un salon pentru marii arși, nu înainte însă de a ne dezinfecta mâinile. Ce înseamnă practic salonul pentru marii arși sau patul? Înseamnă o încăpere în care pacientul în primul rând trebuie să stea singur, să fie izolat, așa cum vedeți că se întâmplă aici. Este un pat special care poate fi mișcat din butoane în funcție de nevoile pacientului. De asemenea, patul trebuie să aibă o saltea anti-escară. În acest salon aerul este ventilat medical, asta înseamnă că prin filtrele din această încăpere, aerul se schimbă de cel puțin 10 ori pe oră. Un alt lucru important care se întâmplă în acest salon este că înainte de a intra la pacient există acest spaţiu în care personalul medical se schimbă, sunt aici șorțurile, săpun, se spală pe mâini, după care poate intra în salon îmbrăcat corespunzator. Important este, de asemenea, că și vizitatorii pot rămâne strict în acest spațiu înainte de această perdea”.
Lupta pentru viață începe cu lupta pentru un pat
Ca să beneficieze de aceste condiții, pacienții trebuie să aibă noroc să fie un pat liber. Este momentul în care începe lupta pentru viață.
„De ce mi a fost frică nu am scăpat. Are infecții, starea lui e critică. Am cerut să fie transferat, dar mi s-a spus că e foarte bine îngrijit şi aici”, povestește soția unui pacient.
Unul din motivele pentru care bacteriile se răspândesc sunt și clădirile vechi, așa cum este și Spitalul de Arsuri, care înainte de anii 90 a funcționat ca maternitate.
Primul filtru în care ajung pacienţii este camera de gardă, după care sunt duşi la sala de operaţii sau sala de tratament, iar ulterior în saloane. În mod normal, un pacient ars ar trebui să intre pe o intrare separată de camera de gardă, să nu se întâlnească cu ceilalți pacienți de aici, având un risc prea mare de contaminare. Pentru că acest spital este însă unul foarte vechi şi are un spațiu foarte mic, acest lucru nu se întâmplă.
„Noi ne găsim într-o situaţie în care internăm pacienţi diverşi în spitale, unii dintre ei colonizaţi deja cu bacterii multirezistente, adică ei nu sunt bolnavi, dar găzduiesc astfel de bacterii multirezistente şi există întotdeauna un risc, dacă aceşti pacienţi sunt amestecaţi cu alţi pacienţi care au imunitatea scăzută, care urmează să aibă o intervenţie chirurgicală, există riscul ca aceste bacterii multirezistente să le provoace acestora o infecţie”, explică Alexandru Rafila, președintele Societății de Microbiologie.
Carla Tănasie, jurnalist Digi24: Cum se transmit bacteriile la pacienţi? În primul rând pentru că personalul medical nu se spală pe mâini în momentul în care intră sau pleacă de la un pacient, cu aceşti dezinfectanţi, care din multe spitale lipsesc.
„Demult, într-un spital, un manager a fost făcut comunist pentru că a cerut personalului să-și taie unghiile, pentru că sub unghiile unei infirmiere din terapie intensivă s-a găsit un germen. A fost o măsură considerată dură atunci, dar nu trebuia, pentru că ea exista, dar nimeni nu o aplica și nimeni nu verifica”, a declarat Sorina Pintea, ministrul sănătății, fost manager al Spitalului Județean din Baia Mare.
„De exemplu, în secția de terapie intensivă a Spitalului de Arsuri, pentru ca personalul medical să fie obligat să îşi dezinfecteze mâinile de fiecare dată, senzorul care deschide uşa este încorporat în acest aparat care conţine şi dezinfectant, iar în momentul în care dezinfectezi mâinile, se deschide şi uşa şi doar aşa poţi să intri”, explică Carla Tănasie, jurnalist Digi24.
„Am foarte multe reclamații din spitale că nu sunt mănuși. Trimit Corpul de control, găsim mănuși în stoc care nu sunt repartizate pentru că nu au foste cerute sau „hai să facem economie”, deși nimeni nu le-a cerut. Am întâlnit manageri care nu știau că mănușile sunt de unică folosință”, mărturisește ministrul sănătății, Sorina Pintea.
„Problema majoră pentru sănătatea publică în momentul de faţă e reprezentată şi de bacteriile multirezistente care sunt rezistente la antibioticele de ultima generaţie”, spune Alexandru Rafila, președintele Societății de Microbiologie.
România este pe locul 5 în Europa la consumul de antibiotice.
„Avem 10 mii de cazuri de infecţii cu clostridium difficile într-un an, trendul a fost crescător. Au crescut de la câteva sute la 10 mii. Noi de multe ori raportăm doar infecţiile care sunt grave, produse de bacterii multirezistente, evitând să le raportăm pe celelalte şi vă dau un exemplu: infecții urinare, infecţii de plagă, aceste infecţii nu sunt raportate, dar ele trebuie să îşi găsească locul în această categorie a infecţiilor asociate asistenţei medicale”, spune dr. Alexandru Rafila.
În Europa sunt infectați anual cu bacterii din spitale peste 4 milioane de oameni. 37 de mii dintre ei mor. Dacă în spitale ar fi respectate normele de igienă, 30% dintre aceste infecții ar putea fi evitate.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
