Cum funcționează spitalele care oferă o falsă senzație de siguranță: S-a terminat programul doctorului, bolile nu mai există
Moartea unui tânăr de 25 de ani de la Mangalia în urma unei banale operații de apendicită, diagnosticată inițial greșit, scoate la iveală una dintre cele mai grave probleme ale sistemului medical din România. În spitalele mici, bolile pacienților, cât ar fi de grave, sunt tratate într-un interval de timp limitat. S-a terminat programul doctorului, boala nu mai există. Aceste spitale ajung să fie doar niște puncte de tranzit și de groază pentru pacienți. Președintele Colegiului Medicilor și reprezentanții pacienților atrag atenția că e nevoie de reorganizarea acestor spitale, care acum oferă pacientului o falsă senzație de siguranță. Urmăriți un nou episod „Pacient în România”.
Tânărul de 25 de ani din Mangalia a murit după ce medicul care ar fi trebuit să-l opereze de peritonită ar fi amânat intervenția, pe motiv că nu are timp, susține familia pacientului. A ajuns la spital în stare gravă, după ce primise mai multe diagnostice greșite în același loc. A fost transferat în cele din urmă la spitalul Județean Constanța, unde a fost operat.
Marius Grigore - tatăl tânărului decedat: Zic, hai, domnule doctor să stăm de vorbă acum. Cum facem să-l operăm? Păi cine ți-a ziș ție că îl operăm azi? Păi dacă ați zis că e acut, eu așa știu, nu? E periculos. Înseamnă că e peritonită, dacă e acut. Și a zis că băgăm tratament, nu-i problemă, antibitoice, până mâine nu-i problemă.
Pentru pacient, mâine nu a mai existat. Acuzațiile de malpraxis de la Spitalul municipal din Mangalia sunt în cercetare și penal, și administrativ. Până la o concluzie, spitalul va mai primi și alți pacienți. În urgență ajung 30 de mii pe an. De unde știu acești oameni dacă sunt în siguranță, dacă există medici sau aparatură?
Frangopol Sergiu, medic coordonator CPU Mangalia: Noi mediatizăm și în general este cunoscut în comunitate care sunt posibilitățile acestui spital. Urmând, dacă pacientul ne depășește posibilitățile, să fie trimis la alt spital.
O situație total anormală, pentru că medicina nu se face prin anunțuri de presă, iar, pentru pacient, timpul înseamnă viață. Spitalul municipal din Mangalia are 60 de medici. Uluitor este că secția de terapie intensivă nu are linie de gardă, pentru că există un singur doctor, care stă la spital doar până la ora 15, după care pacienții rămân în grija asistentelor.
Liviu Mocanu - medic Spitalul Mangalia: Acest lucru este obișnuit la spitalele mici pentru că îți trebuie cel puțin 5 medici anesteziști care să suporte liniile de gardă lunare. Motiv pentru care intervențiile chirurgicale după programul de lucru al anesteziștilor sunt limitate, bazându-se doar pe anestezie locală.
Pacienții care ajung la Spitalul din Mangalia în stare gravă și au nevoie de operații sunt transferați la spitalul județean din Constanța și nu sunt deloc puțini: 1000 pe lună. Și nu doar cazurile grave ajung degeaba la spitalul din Mangalia, dacă nu vin în orele de program.
Sergiu Frangopol- medic coordonator CPU Mangalia: Tomograful funcționează numai în regim de programare, neputând asigura o linie de gardă pentru el. E până la ora 14 și se asigură lunea și joia, cu programare.
Mergem și la Spitalul din Fetești, județul Călărași. Aici sunt doar 35 de doctori, iar secțiile de primiri urgențe, terapie intensivă, cardiologie, radiologie și neurologie funcționează cu câte un medic. Adică sunt aproape nefuncționale.
Doina Marinescu - medic radiolog Spitalul Fetești: Sunt singurul medic imagist radiolog. De dimineață de la ora 8 până la ora 14.
Iar tomograful nu poate fi folosit deloc, pentru că de o lună nu mai este medic.
Zahra Salem - medic, purtător de cuvânt Spitalul Fetești: Toată lumea știe că sunt probleme în sistemul de sănătate și ele trebuie rezolvate, e normal. Sunt multe lucruri care nu depind numai de un singur spital sau de o persoană.
La 30 de km de Spitalul Municipal Fetești este un alt spital: spitalul Tăndărei. Are numai 10 medici și 12 rezidenți. Și nu este singurul. Toate au aceleași probleme
Daniel Coriu - președinte Colegiul Medicilor: Adică, mă gândesc cu groază că acei colegi ai noștri, oricând sunt expuși unei greșeli medicale.
-Cum este posibil să ai un spital care face chirurgie fără să ai serviciu permanent de Terapie Intensivă?
-Sunt lucruri la care eu nu pot să răspund. Aici este clar o competență a Ministerului Sănătății. Este în sarcina Ministerului Sănătății să reorganizeze acest sistem.
Lipsa de personal și aparatură face ca aceste spitale să ofere servicii medicale pe jumătate sau deloc. În Călărași sunt 4 la distanță de 20-30 de km față de Fetești. Spitale mici care funcționează deficitar sunt Spitalul Cernavodă, Spitalul Medgidia, Spitalul Hârșova și cel din Țăndărei.
Vasile Barbu - președintele Asociației Naționale a Pacienților: Aceste spitale nu au capacitatea de a finaliza actul medical. Încep procedura și apoi externează pacientul și îl trimit la altă unitate, după ce au decontat serviciul la Casa de asigurări.
Și așa reușesc aceste unități sanitare să rămână în viață. Ce înseamnă pentru pacient aceste spitale?
Daniel Coriu - președintele Colegiului Medicilor: Și ceea ce credem noi că este o mare problemă este că se oferă un fals sentiment de siguranță. Cetățenii comunității respective sunt liniștiți că știu că au în comunitatea lor, în orașul lor, un spital unde pot apela.
Vasile Barbu - președinte Asociația Pacienților: Avem multe cazuri la nivel național de întâmplări pentru care atât autoritățile locale, cât și cele centrale trebuie să se gândească serios în ceea ce privește reorganziarea sistemului.
Reorganizarea eficientă înseamnă însă că autoritățile să nu mai gândească politic și să își asume măsuri care să-i ajute pe pacienți.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
